Institutiile publice clujene nu sunt transparente. O analiza ziardecluj.ro releva faptul ca prea putine institutii publice isi publica programele anuale de achizitii publice. Primarul schimba in mijloc de an programul de achizitii dupa bunul plac, iar alte institutii, cum ar fi Consiliul Judetean Cluj, nu au nicio informatie la vedere privind modul in care sunt cheltuiti banii publici.
Pe site-ul institutiei Consiliului Judetean Cluj, la capitolul “Licitatii”, linkul nu duce nicaieri. Este o pagina goala, care in mod normal ar fi trebuit sa contina informatii privind contractele publice semnate de institutie, caietele de sarcini, numarul de ofertanti si societatile care au castigat licitatiile respective.
In realitate, modul in care sunt cheltuiti banii publici ramane inca un mister pentru multi. Demersurile jurnalistice se opresc, de multe ori, la refuzul institutiilor de a oferi informatii relevante. Mai mult, simplul cetatean ar trebui sa poata afla, dintr-un click, cum sunt cheltuiti banii publici.
Inspectoratul de Politie Judetean Cluj nu are publicat programul anual de achizitie pentru 2013, desi s-au scurs aproape patru luni din acest an. Invitatiile de participare sunt vechi din 2011 si 2012, la fel si anunturile de atribuire.
Inspectoratul de Jandarmi Judetean Cluj este “repetent” la actualizarea datelor publice. Programul anual de achizitii publice este aferent anului trecut, iar licitatiile in derulare nu sunt afisate pe portalul institutiei.
Ultima actualizare pentru situatia platilor este datata in 29 mai 2012. De atunci, cei care se ocupa de administrarea site-ului nu au mai adus la zi bugetarea contractelor.
Nici Aeroportul International Cluj nu are la vedere programul de achizitii publice.
Singura modalitate prin care institutia mediatizeaza anunturile de atribuire ale unor contracte finantate din bani publici sunt comunicatele de presa.
Compania de Apa Somes SA, care deruleaza proiecte europene de sute de milioane de euro, nu are programul de achizitii publice afisat pe site-ul oficial.
“Scuza” cu SEAP-ul
“Licitatiile sunt pe SEAP. Am putea pune si pe site, nu ne-am gandit la aceasta varianta”, a declarat Lucian Croitoru, purtator de cuvant al Companiei de Apa Somes SA.
Aceeasi trimitere o fac si reprezentantii Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj. “Neexistand obligativitatea ca aceste informatii sa fie publicate pe site, le puteti gasi pe SEAP”, spune Bianca Vlaicu, de la Biroul de Comunicare al USAMV Cluj.
In realitate, Societatea pentru Excelenta in Administratia Publica (SEAP) ofera informatii privind anumite contracte, doar selectiv, dupa anumite criterii de cautare, cum ar fi numarul contractului de atribuire sau al invitatiei de participare la licitatie.
Treaba facuta pe jumatate
Primaria Cluj-Napoca, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj sau Universitatea Babes-Bolyai dau exemple pozitive, cel putin au afisate ultimele licitatii publice.
Daca Primaria si Inspectoratul Scolar afiseaza pe site-urile oficiale licitatiile publice de mai multi ani, UBB Cluj face acest lucru abia de anul trecut, dupa ce prorectorul pe partea de finantare, Dan Lazar, a luat aceasta initiativa.
In acest fel, pot fi consultate toate detaliile legate de contractele de achizitii publice ale universitatii.
Si Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca a transparentizat modul de cheltuire a banilor publici.
Cu toate acestea, nici una dintre institutiile enumerate mai sus nu are planurile anuale de achizitii publice, ci sunt afisate ultimele licitatii.
“Trimiterea la SEAP mascheaza nereguli”
Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, a lucrat alaturi de echipa sa la un studiu privind transparenta procesului de achizitii publice in administratia locala. Concluzia: institutiile publice nu au planuri de achizitii publicate si, chiar daca le au, acestea au devenit orientative.
“Nu exista niciun fel de constrangere ca planul aprobat anual sa se schimbe. Orice fel de achizitie, mai minora sau marile contractari, sunt introduse in planul de achizitie prin dispozitia primarului. Cand au aparut planurile de achizitii, erau mult mai restrictive. Nu puteai sa modifici planul la mijlocul anului”, spune Moraru.
Potrivit acestuia, institutiile publice ar trebui sa realizeze aceasta planificare interna a investitiilor, dar si sa faca o anuntare prealabila catre potentialii furnizori de servicii a intentiilor de investitii.
In viziunea lui Adrian Moraru, trimisul la platforma SEAP este abuziva.
“Ei au aceste informatii, iar neinformarea integrala mascheaza unele nereguli, daca nu furturi. Este primul semn ca este ceva in neregula”, spune directorul adjunct al IPP.
Un exemplu pozitiv din zona Ardealului observant de Moraru este Primaria Oradea, care publica toate informatiile legate de achizitiile publice pe site-ul oficial al institutiei.
ARC observa o imbunatatire a transparentizarii informatiilor publice
Alianta pentru o Romanie Curata, miscare civica care promoveaza principiile bunei guvernari, a realizat o monitorizare la nivel national, pentru peste 100 de institutii publice, carora le-au solicitat date despre contractele de achizitii publice in baza Legii 544/2001.
Doina Lazar, cea care a realizat monitorizarea, spune ca lucrurile s-au imbunatatit comparativ cu 2010, cand prea putine institutii au pus la dispozitie datele publice.
“Am observant ca in momentul in care transmiti institutiilor publice o solicitare ca persoana fizica, ei da informatiile. Bineinteles, acestea ar trebui sa fie afisate la vedere. Un cetatean nu trebuie sa isi piarda timpul, sa astepte o luna pana primeste toate datele cerute”, spune Doina Lazar.