Castana este fruct al castanului (Castanea sativa), arboreledin familia Fagacee, care creste la altitudini intre 900 si 1300 de metri. Exista foarte multe varietati de castan; deosebit de apreciate sunt castanele dulci, mai mari si in forma de inima.
Castanul salbatic
Este un arbore foios, cu scoarta cenusie si cu frunze petiolate, de forma unei palme. Florile formeaza inflorescente mari asezate in varful ramurilor. Fiecare floare are un ovar ce se transforma la maturizare intr-un fruct sferic, tepos, de culoare verzuie. Toamna, aceste fructe se deschid, lasand sa cada 2-3 seminte de brune lucioase (cunoscute sub numele de castane). Castanii infloresc in lunile aprilie-mai.
De la castani se recolteaza coaja, florile, frunzele si semintele. Coaja se recolteaza numai primavara, de pe ramuri tinere de 2-5 ani. Frunzele se culeg fara petiolul principal. Recoltarea se face pana in luna iunie. Castanele se aduna toamna, in lunile septembrie-octombrie, cand fructul verde este inchis.
Continutul castanelor comestibile
Castana dulce, comestibila, cu continut energetic ridicat (189 kcal la 100 g) si foarte satioasa, constituia pe vremuri, unul dintre principalele alimente ale populatiei sarace. Castana contine, in principal:
– apa (40 %);
– amidon, in cantitate mare;
– acid folic;
– proteine, vitamine (B1, B2, B3 sau PP, B6, E);
– saruri minerale: potasiu (500 mg!), fosfor, zinc, fier, calciu, sodiu);
– fibre, in cantitate semnificativa (9 g), folositoare pentru functionarea intestinelor.
Consum
Castanele dulci se pot consuma prajite (castane coapte), proaspete si uscate (care se recupereaza in apa sau se fierb in lapte). Castanele reprezinta o garnitura la felurile de mancare pe baza de vanat si de pasare; faina este utilizata la prepararea prajiturii (turta de castane). Din castanele dulci se prepara castanele glasate (marrons glacees).
Virtuti dietetoterapeutice
De la castan sunt folosite in scop terapeutic castanele, frunzele si scoarta. Acestea contin albumine, grasimi, saponine, principii amare, tannin, flavonoizi. Datorita acestor substante, castanele au proprietati antiinflamatoare, antiedematoase, producand si si vasoconstrictie venoasa. Scoarta contine tanin, precum si oxicumarina si esculina si are actiune tonica, febrifuga, hemostatica si de protectie vasculara.
Frunzele uscate de castan se utilizeaza ca tratament pentru diverse afectiuni ale sistemului respirator, printre care astmul, faringita si tusea magareasca. Pentru bronsita, folositi o infuzie din 2-3 lingurite de frunze uscate la 200 ml apa clocotita. Se recomanda 1-2 cani pe zi.
Produsele farmaceutice din castane sunt utilizate in terapia varicelor, hemoroizilor, flebitelor, tromboflebitelor, sindromului Raynaud, insuficientei venoase cronice, a edemelor postoperatorii, a bolilor cu fragilitate vasculara crescuta si cu tendinta hemoragica.
Ca sa prepari tinctura de castan salbatic procedezi astfel: toarna o jumatate de cana de coniac peste 2 linguri de faina de castan si 2 linguri de frunze de castan pisat. Vasul se acopera etans si se lasa 2 saptamani la macerat, apoi continutul se toarna intr-o sticla sterile si se inchide etans. Cu tinctura obtinuta se frictioneaza incheieturile de la maini, brate si picioare pentru reumatism si probleme ale vaselor sanguine.
Impotriva hemoroizilor se utilizeaza atat fructele castanului salbatic, cat si a celui comestibil. Cura consta in 3-4 lingurite cu faina de castane salbatice, ce se inghit cu apa, zilnic, pe stomacul gol. O cura dureaza 2-6 saptamani, in functie de gravitatea afectiunii, si are si un efect benefic asupra venelor.
In cazul varicelor, flebitei si al altor afectiuni ale venelor, aplicati o cataplasma cu faina de castane preparata astfel: la 4 linguri de faina de castane se adauga iaurt proaspat, amestecandu-se incontinuu pana se formeaza o pasta groasa. Aceasta se aplica insa cu tifon pe locul afectat, dupa care se acopera cu o folie de nailon si se leaga. Se tine asa 1-3 h. tratamentul se repeta zilnic o data la 2 zile, vreme de o luna.
Si durerile reumatismale se pot atenua utilizand fructe de castan. Se pot face spalaturi cu zeama obtinuta dupa fierberea a 15-20 de castane in 5 l apa, pana cand lichidul scade la jumatate. Baile, ce trebuie facute din 2 in 2 zile, vor fi cat mai fierbinti posibil.
Precautii! Unguentele pe baza de castan se aplica in cazul bolilor varicoase, fara masaj, pentru a nu provoca iritatie locala.