Casa Municipală de Cultură, o relicvă a perioadei comuniste, se încăpățânează să funcționeze, deși nu are sediu, nu are site, nu are spații de desfășurare, iar despre activitate numai de bine – ocazional, expoziții foto și proiecții de filme. Această instituție fantomă are și un director interimar, în persoana lui Florin Moroșanu, care se află la conducere din 2016, când a fost mutat de la Asociația Cluj-Napoca 2021.
Primăria Cluj-Napoca se încăpățânează să păstreze în viață o instituție moartă încă de la înființare, în 1968. De ce? Pentru că poate și pentru că nimănui nu îi pasă pe ce sunt cheltuiți banii clujenilor.
„Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca este o instituție înfiinţată la Cluj, în anul 1968, prin decretul 594/01.08.1968. Din punct de vedere al organizării şi evoluţiei istorice, în subordinea Casei de Cultură s-au aflat de-a lungul timpului: căminele culturale de pe raza municipiului Cluj-Napoca, Centrul Creației Populare, devenit ulterior Centrul Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Casa Prietenei Româno-Sovietice, Universitatea Cultural-Științifică devenită ulterior Universitatea Populară. Toate aceste structuri cu profil cultural-educativ au fost puse sub cupola Palatului Culturii Clujene. Dintre toate aceste structuri mai există astăzi Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca și Centrul Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Cluj” – așa începe prezentarea Casei Municipale de Cultură pe site-ul Primăriei.
Citește și:
Teoretic, Casa Municipală de Cultură trebuie să organizeze festivaluri, concerte, spectacole, expoziții, studii științifice, să editeze cărți și publicații, să participe la concursuri și evenimente în țară și în străinătate. Practic, nu se întâmplă nimic. Noroc cu istoricul Ucu Bodiceanu, care an de an organizează aceeași paradă a mașinilor de epocă și aceleași expoziții foto obosite cu imagini din perioada comunistă.
Această instituție are și un director, care mai este și plătit pentru nimic. Florin Moroșanu conduce cu o mână flască Casa (sic!) Municipală de Cultură încă din 2016 când asociația care se lupta pentru Cluj-Napoca să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană s-a transformat în altă asociație consumatoare de bani publici.
Moroșanu are și salariu pentru nimicul pe care îl prestează la această instituție. Lunar este remunerat cu aproximativ 2.000 lei. Potrivit declarației de avere, directorul Casei Municipale de Cultură încasează 24.511 lei/an de la această instituție. Acestea sunt, oficial, singurele sale venituri. Din acest salariu modest trebuie să achite ratele la bancă pentru două credite: unul în valoare de 60.000 lei și unul în valoare de 10.000 lei. Florin Moroșanu conduce un BMW, an fabricație 2008, are 6 terenuri în intravilan în Sighetu Marmației, un apartament de 103 mp în Cluj-Napoca, cumpărat de soție și două case în Sighetu Marmației.
Dacă sunteți curioși ce program are Casa Municipală de Cultură, ce activități se desfășoară în prezent, GHINION! Site-ul e la pământ! Nici vorbă de activități culturale. Aflăm cum solicităm o despăgubire în cazul în care linia aeriană anulează zborul. De aici se naște fireasca întrebare: ce legătură are sula cu Prefectura?
În caz că v-a luat disperarea pentru că nu găsiți programul Casei Municipale de Cultură, stați liniștiți, sunteți salvați! Casa Municipală de Cultură are pagină de Facebook. Aici sunt notate toate evenimentele care vor avea loc. După cum spuneam mai sus, expoziții foto și ocazional, proiecții de filme. Atât! V-ați fi așteptat la mai mult?
Instituția nu are nici măcar un sediu propriu. Până în 2012 a funcționat într-un imobil din Piața Unirii, care a fost obținut în instanță de Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. De atunci, Casa Municipală de Cultură funcționează la etajul 3 al Casei de Cultură a Studenților.
Această instituție de cultură este finanțată an de an cu bani din bugetul local. În 2017, bugetul a fost de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei au fost alocaţi pentru programele culturale. Vom reveni cu raportul complet de activitate al acestei instituții fantomă și cu sumele exacte care sunt alocate an de an din bugetul local.