Anul 2020 a început cu declarații ale oficialilor guvernamentali (PNL) care au aruncat pe tărâmul incertitudinii existența programului „Prima Casă”: ba era reevaluat, ba nu se știa dacă mai e nevoie de el, în ce măsură, cu ce fonduri ș.a.
Până la urmă, „Prima Casă” a rămas cum era – aceleași fonduri, aceleași condiții.
Însă, în 2 aprilie, în plină pandemie, când puțini mai sunt interesați de achiziționarea unei locuințe, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care introduce noi reguli de accesare a programului guvernamental „Prima Casă”, care devine „O familie, o casă”, un program redimensionat social. (Forma trimisă la promulgare, aici.)
O nouă lege care, cel puțin în această perioadă, este inutilă, fiindcă interesul populației pentru achiziția de apartamente a scăzut dramatic. Puteți citi aici indicatorii pieței imobiliare din Cluj (una dintre cele mai bine cotate din țară, înainte de pandemie), pentru ultimele două săptămâni ale lunii martie.
Cât de util va fi programul „O familie, o casă” după ieșirea din criza sanitară, rămâne de văzut, depinzând de banii pe care oamenii îi vor mai avea disponibili după ce își vor cheltui resursele, în lunile de izolare, pentru accesarea programului neguvernamental „o familie, o masă”.
În aceste zile, în care domenii economice întregi și-au suspendat activitatea, în care incertitudinea și grijile financiare planează asupra tuturor, toți românii au nevoie ca Guvernul, împreună cu președintele și cu toți decidenții, să regândească și să implementeze, la scară largă, programul „O familie, o masă”, pentru că puțini se mai gândesc în aceste vremuri tulburi la cumpărarea unei locuințe, și tot mai multe familii își drămuiesc banii pentru a avea ce pune pe masă.
Imobiliarele erau înainte de pandemie un motor important al economiei locale și naționale, iar un program cu o tentă socială, care să le faciliteze accesul la o locuință personală și celor cu venituri reduse, era de mult necesar. Însă, după carantinarea economiei, până ce nu vom fi repornit toate ramurile economice, „O familie, o masă” va fi un program vital.
Imobiliarele și imobiliarii, după ultimii ani de bunăstare, vor reuși să treacă cu bine, cu siguranță, și peste această perioadă dificilă.
„Prima Casă” reprezenta și până acum un program social, accesat în special de cei cu venituri modeste, care nu își permiteau un credit ipotecar standard, neavând posibilitatea achitării unui avans de minimum 15%. Însă, oricât de „social” ar fi un program de creditare, la el nu vor avea acces decât cei care au, totuși, un nivel decent de venituri.
Cine nu are ce pune pe masă, cu siguranță nu își permite o primă casă, oricât de convenabilă și de ieftină ar fi creditarea garantată de stat. Așa că grija celor care ne conduc destinele, acum, mai mult ca oricând, ar trebui să fie orientată spre programul „Prima Masă”, un program de care vor avea nevoie tot mai mulți.
Iar, în viitorul apropiat, statul și administrațiile locale vor trebui să se gândească foarte serios la programul „O familie, o casă socială”, pentru că cei care își vor pierde locurile de muncă, dacă nu își vor mai putea plăti creditele bancare sau chiriile, vor avea nevoie de o primă locuință socială.