Directorul Direcţiei de Dezvoltare Locală al Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Cîmpean l-a înlocuit în această dimineaţă pe Emil Boc, Dan Tarcea sau Gheorghe Şurubaru în emisiunea radio “Clujul în direct”, unde oficialităţile sunt mai mereu prezente pentru a se lăuda cu marile realizări administrative. Spunem că i-a înlocuit pe cei trei capi ai primăriei Clujene deoarece Ovidiu Cîmpean a “cântat“ pe aceeaşi placă zgâriată, marile realizări ale administraţiei şi cum marile proiecte vor duce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii clujenilor.
Clujenii s-au obişuit, de ceva vreme încoace, ca în fiecare dimineaţă de joi să audă pe calea undelor radio vocea marelui primar Emil Boc. Surpriză însă, în această dimineaţă pentru fidelii ascultători ai postului de radio Napoca FM. Emil Boc a lipsit motivat, cel mai probil ocupat cu identificarea şi trasarea prin oraş a noi piste de biciclete fără cap şi fără coadă sau cu găsirea de locaţii pentru viitoarele parkinguri din cartierul Zorilor, motiv pentru care şi-a trimis subordonaţii să repezinte instituţia. Astfel, ascultătorii au putut auzi prin vocea lui Ovidiu Cîmpean, directorul Direcţiei de Dezvoltare Locală a Primăriei Cluj-Napoca planurile de viitor, imediat şi foarte îndepărtat, ale municipalităţii. Cîmpean a ţinut să explice ascultătorilor care este rolul departamentului din primărie pe care îl conduce şi noutăţile din programul de dezvoltare locală al administraţiei clujene.
“Direcţia de Dezvoltare Locală se ocupă cu toate proiectele implementate pe fonduri europene, elveţiene sau norvegiene. Implementarea acestor proiecte se face de către colegii din această direcţie. Sigur, mai avem în subordine şi turismul, dezvoltarea turismului prin departamentul de cultură şi de evenimente publice. O veste bună care ne-a parvenit ieri de la comisia Europeană. Este vorba de organizarea conferinţei pentru inovaţie, o conferinţă anuală organizată de CE care este pentru prima dată când se ţine în Europa de Est. În urma eforturilor municipalităţii dar şi a cluster-ului ARIES Transilvania, partenerii din mediul privat am reuşit să aducem această conferinţă pe inovare la Cluj. Este foarte important să avem cei mai importanţi decidenţi de la nivel european în Cluj-Napoca anul viitor, mai ales datorită faptului că oraşul nostru are un profil foarte interesant din acest punct de vedere. Avem peste 20.000 de angajaţi în IT, avem şi un cluster de inovaţie. Există resurse foarte importante la nivel local pe care le putem pune în valoare în cadrul acestei conferinţe. De asemenea, există şi proiecte ale municipalităţii pe care le dezvoltăm în acest domeniu, Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative pe care îl construim în zona Lomb şi care se adresează tocmai acestor intreprinderi mici şi mijlocii care activează în domeniul inovaţiei”, a afirmat Ovidiu Cîmpean.
Ovidiu Cîmpean speră ca investiţia la CREIC să fie finalizată în vara anului viitor. Lucru bun, de altfel, însă trebuie să îi reamintim directoraşului din primărie că termenul de finalizare, pentru care clujenii nu ar mai fi trebuit să plătească din propriul buzunar cateva sute de milioane de lei, era 31 decembrie 2015.
“În acest moment investiţia este peste 80% finalizată, anul viitor în vară ne aşteptăm să finalizăm odată cu drumul de acces. În vecinătate avem şi parcul industrial TEAM care din nou este o structură de sprijinire a afacerilor, care vizează intreprinderile mici, vizează tinerii antreprenori, pe care sigur ne bazăm, le oferim infrastructură acolo în zona Lomb şi ei îşi pot dezvolta afacerile şi pot crea locuri de muncă, pot crea dezvoltare economică”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
Directorul de dezvoltare a explicat cum se poate dezvolta Clujul într-o singură direcţie, în cea a inovării şi IT-ului.
“În zona Lomb, pe o suprafaţă de aproape 20 de hectare, avem două centre; unul care este orientat spre industriile creative, grafică design modă, artă, IT dar avem şi acest parc industrial logistic care are şi 5 hale de micro producţie, deci poate cuprinde o arie mai largă. Motivaţia pentru care ţintim intreprinderile mici şi mijlocii ese aceea că acestea pot crea un ţesut economic sustenabil, astfel încât să nu mai întâlnim cazuri cum a fost Nokia, o companie foarte mare care, dacă decide să relocalizeze activitatea economică într-o altă ţară, să avem o mare problemă socială în zona Clujului, cu mulţi şomeri. Dacă ne bazăm pe 2-3-4-5 sute de intreprinderi mici şi mijlocii, pe termen mediu şi lung, este mult mai sustenabil un astfel de ţesut economic”, a afirmat Cîmpean.
Ovidiu Cîmpean a ţinut să reamintească faptul că din punct de vedere al perfomanţei economice Cluj-Napoca este peste Timişoara, oraş în faţa căruia am înregistrat o “umilitoare” înfrângere în competiţia pentru titlul de Capitală Cultural Europenă.
“Dacă în 2011 aveam o performanţă economică a intreprinderilor din Cluj-Napoca undeva la 5 miliarde de euro, sigur ne plasam şi atunci pe primul loc, dar la o distanţă mică de Timişoara, acum în 2015, pe noile date ale Băncii Mondiale, performanţa economică a polului de creştere Cluj-Napoca este de 7,5 miliarde de euro, deci o creştere semnificativă şi o distanţă mai mare faţă de Timişoara, care are doar 6,4 miliarde. Suntem polul de creştere care s-a dezvoltat cel mai bine din punct de vedere economic în aceşti ultimi 2 ani”, a decarat Ovidiu Cîmpean.
Problema mobilităţii urbane este unul dintre cele mai mari impedimente pe care îl are în acest moment municipiul Cluj-Napoca. Cîmpean a afirmat că această problemă va fi rezolvată prin construirea “într-un viitor îndepărtat” a Centurii Metropolitane, Gilău-Feleac-Apahida. Investiţia de aproape 130 de milioane de euro a fost inclusă în Masterplanul general de transport, potrivit celor declarate de Cîmpean, ca urmare a lobby-ului făcut de Emil Boc.
“Dezoltarea economică a adus cu sine, pe lângă prosperitate, şi problema mobilităţii urbane. Sunt mult mai multe maşini în trafic şi cred că ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că cu cât vom avea mai multe maşini în trafic, cu atât mobilitatea urbană va fi mai scăzută, practic. Prin urmare, soluţiile municipialităţii în urma planului de mobilitate urbană realizat de către specialişti de la o firmă renumită din Marea Britanie (ARUP), împreună cu ministerul Dezvoltării Regionale, am trasat câteva priorităţi. Cel mai important proiect pentru a rezolva problema aglomerării din zona centrală este Centura Metropolitană, un proiect de 130 de milioane de euro, care pe ultima sută de metri, în urma adreselor depuse de către municipalitate şi a lobby-ului făcut de către domul primar Emil Boc, a fost introdus în Masterplanul general de transport şi sperăm cât de repede, cei de la CNADNR să demareze studiile de fezabilitate şi proiectare astfel încât această centură metropolitană, extrem de importantă, să devină o realitate. Sigur, această centură va rezolva şi problema accesului dinspre Floreşti, unde avem zilnic 60-70 de mii de maşini care intră în Cluj-Napoca. Pe lângă aceste proiecte mari de infrastructură sunt şi măsuri pe care le putem lua punctuale, cum ar fi crearea de noi piste de biciclete. În acest moment suntem în faza de recepţie a proiectului de bike sharing şi de construire a unor piste de biciclete în municipiul Cluj-Napoca. Este un proiect care este apreciat de clujeni. În zilele în care nu plouă avem peste 2.000 de utilizatori zilnici ai acestui sistem de închiriere biciclete în regim gratuit”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
Directorul Direcţiei de Dezvoltare Locală din cadrul primăriei a susţinut că în patru ani, parcul auto al Companiei de Transport Public va fi complet modernizat şi nu vor mai exista autobuze sau troleibuze vechi, reamintind că în curând se va crea o bandă pe direcţia est-vest, dedicată mijloacelor de transport în comun care va lega Piaţa Mărăşti de cartierul Mănăştur.
“Sunt soluţii de creare a unor benzi dedicate pentru transportul în comun şi aici este vizată axa est – vest, astfel încât să putem construi o astfel de bandă dedicată pentru transportul în comun de la Piaţa Mărăşti până în Mănăştur. În planul de mobilitate sunt prevăzute 26 de milioane de euro (din fonduri europene) pentru achiziţionarea, în viitor, de material rulant nepoluant: troleibuze, tramvaie, autobuze electrice. Aceşti bani ce vor fi cheltuiţi până în 2020. Cu siguranţă până în 2020 nu va mai exista niciun mijloc de transport nemodernizat.O să avem schimbat parcul auto al CTP până în 2020”, a afirmat Ovidiu Cîmpean.