Platforma ROvaccinare.ro a picat cu biţii-n sus şi azi. Nici măcar nu e o ştire. Noi avem experienţa tuturor experimentelor digitale ale adminiistraţiilor româneşti care se prăbuşesc când ţi-e lumea mai dragă de bine ce sunt concepute. De aceea hacker-ii români îşi câştigă pâinea şi faima prin alte ţări, că în România nu au ce ataca. Cum să strice ceva gata stricat?
Oricum, întrebaţi, reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale au explicat, pentru HotNews.ro, că în cursul nopții a fost updatată aplicația, fiind introdusă posibilitatea de a se face programări și în luna martie, iar acum încă se fac „optimizări”.
Ăştia nici să mintă nu ştiu, mai bine îl angajau pe Victor Viorel Ponta ca purtător de cuvânt. Întrebaţi-l până şi pe cel mai mediocru IT-ist. Nu are cum să dureze o updatare 12 ore. Doar dacă infrastructura si arhitectura platformei sunt cele mai proaste din lume. Dar altceva trebuie să înţelegem din comunicarea băieţilor care ne numără şi repartizează voturile: pentru trecerea platformei la fiecare lună care urmează, vom beneficia de o zi de inactivitate. Numai pe banii statului se pot face mizerii de acest gen. Aşa e când sistemul îşi angajează în sinecuri numai pilele, cunoştinţele şi relaţiile.
Dar dacă tot nu funcţionează platforma de programare la vaccinare, în loc să o repare, sau să o facă mai accesibilă, guvernanţii s-au gândit să modifice strategia de vaccinare. Guvernul ne arată că pilele, cunoştinţele şi relaţiile sale muncesc, se implică – prin urmare, printr-o OUG, vor fi reprioritizaţi cei prioritizaţi şi anterior şi platforma de programări va fi modificată pentru a fi prioritizaţi din nou vârstnicii și persoanele vulnerabile. Tot ca până acum, cu diferenţa de nuanţă că, pe parcursul unei zile, 25% dintre prioritizări vor fi prioritizate persoanelor din domeniile esențiale și 75% persoanelor vulnerabile. Prin urmare, prioritizarea prioritizărilor se va face prioritar procentual, dar tot pe platforma care funcţionează prin prăbuşire zilnică.
Şi ca să fie “plăcuţa suedeză” mai evidentă pentru populime, mai există o modificare anunţată de Gheorghiţă Vacciniţă (te-aştept deseară pe Platformiţă): pentru persoanele înscrise de angajator în platforma de programare la vaccinare, în baza CUI sau CIF, numărul programărilor nu va putea depăși 25% din cele disponibile zilnic, iar cei înscriși se vor autentifica individual pe baza CNP-ului. Conform celor comunicate până acum, angajatorii sunt cei care îi programează pe salariați, după ce le creează un cont, care oricum va suna cum sună deja de o săptămână: “OCUPAT” (reveniţi).
Vaccinaţi-vă, urlă sistemul incompetent român! Vaccinaţi-vă, că se face “paşaport” de vaccinare şi libertatea de mişcare va fi îngrădită în numele binelui comun. Ne-am vaccina, dar n-avem cu ce, n-avem unde! Poate că sistemul incompetent român ne cere să ne vaccinăm în locul în care îi doare pe guvernanţi cel mai tare de populime – în fond ei s-au vaccinat la ore de vârf şi de maximă audienţă. Cică să dea exemplu.
Dacă ar avea bun simţ şi nu toval în loc de obraz, ar proceda ca în Italia unde nu a existat şi nici nu există programare la vaccin – adică aruncatul responsabilităţii pe umerii populaţiei, cum au făcut şi fac ei.
În Italia au vaccinat personalul medical şi pe cel auxiliar din sănătate. Apoi au trecut la bătrânii de 70-80 de ani şi peste. Întâi cu cei afalţi în casele de odihnă şi din reţeaua de asistenţă socială. Apoi s-a trecut la persoanele peste 65 de ani. Acum intră în faza ”restul lumii”.
Pentru a face asta, disciplinat şi fără platforme de programare care crapă numai când simt că te apropii la un click distanţă de programare, au folosit şi se folosesc de cele două baze naţionale de date aflate la îndemâna oricărui stat care nu este unul de cumetrie: cea a medicilor de familie, în care există evidenţa cetăţenilor trataţi şi în tratament – de unde s-a făcut şi se face automat programarea la vaccinare şi este şi sunat beneficiarul când este disponibil vaccinul; şi Evidenţa Populaţiei. Care există pe lângă fiecare primărie.
Cu aceste date s-a făcut şi se face programarea în fiecare judeţ, comună, sat, cătun.
Nimeni nu trebuie să-şi piardă timpul şi nervii pentru a face munca pe care ar trebui să o facă statul corupt şi inutil, până la utimul funcţionar, român.
Şi, gata!