Vă spunem noi, din nou: după modul în care sunt organizate, partidele politice din România sunt principala sursă de corupție din România. Din cauza faptului că au creat ceea ce noi, jurnaliștii, numim “clientelă politcă”. România este un stat clientelar. Nici un partid nu s-a preocupat de profesionalizarea propriilor membri, ci, pentru că pot să-și azvârle în față “ți-am dat, bă, dă-mi!” (sevește-mă, că te-am servit), din fiecare partid s-au făcut numiri în funcții publice, fără ca să fie competența criteriul de selecție.
Fenomenul de corupție este politic, deci este clar că trebuie combătut prin mijloace politice – adică prin LEGI. Cum există legi care reglementează relația cetățenilor cu Statul, așa trebuie să existe legi care să regementeze în clar relația partidelor cu banii, posturile și funcțiile pe care le gestionează. Ori acestea nu există – că ceea ce există, numai legi nu se pot numi.
Realitatea este că avem un stat mult prea bogat în proprietăți și servicii. Și, vorba aceea, “un stat suficient de bogat încât să-ți poată da totul, este și capabil să îți ia totul”.
A apărut “Cartea Albă a Curţii de Conturi” din care aflăm că s-au descoperit prejudicii de miliarde euro din banii publici. Vorbim despre prejudicii în valoare de 12 miliarde de lei (2.6 miliarde de euro), aduse de către pilele și relațiile politicienilor din aparatul de stat numai în ultimii 8 ani. A descoperit și Curtea de Conturi că partidele își „sponsorizează” “sponsorii” cu contracte, funcții și posturi, iar din para-ndărăturile de la “sponsori” se „sponsorizează” partidele (total netransparent).
Dintr-un grafic publicat în acest “raport” (pagina 507) aflăm că 38% din șmecheriile făcute pe bani publici au ca victime bugetele locale, cele la care guvernarea PSD-ALDE a alocat anul acesta suma record de 30 de miliarde de lei prin faimosul program PNDL. Urmează șmecherii bugetare pe seama a 30% din banii publici în instituţiile centrale (ministere şi agenţii) şi 20% în companiile de stat (regii autonome sau altele asemenea). Matematic, în fiecare lună, la un salariu mediu net de 2,380 de lei, realizăm că funcționarii statului (pilele și relații politicienilor, sinecuriștii partidelor) şi-a (și-au) bătut joc de muncă a 52.649 de români!
Apoi politicienii au tupeul să ne vorbească despre noi taxe și impozite?!
Revenind, dintr-o notă care a fost publicată pe siteul Curții de Conturi a României aflăm care este situația prejudiciilor constate de această instituție între anii 2005 și 2016 precum și stadiul în care se află sesizările penale nesoluționate, sesizări care au fost făcute de această instituție.
Prin Hotărârea nr.367/20.10.2016, Plenul Curții de Conturi a aprobat Raportul privind situația sesizărilor adresate organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi în cazurile în care a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală, însoțit de anexele și sintezele aferente.
Raportul cuprinde situația actualizată pentru perioada 2005 – 31.07.2016.
Prin aceeași hotărâre s-a stabilit publicarea pe site-ul Curții de Conturi a acestei situații actualizate, care este cuprinsă în tabelele anexate, respectiv:
– Anexa nr.1A – cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat depășește suma de 500.000 de euro, nesoluționate la data de 31.07.2016. În conținutul acesteia se regăsesc un număr de 136 sesizări, care totalizează un prejudiciu estimat în valoare de 9.746.460,4 mii lei (2.215,10 mil. euro).
– Anexa nr.1B – cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat nu depășește suma de 500.000 de euro, nesoluționate la data de 31.07.2016. În conținutul acesteia se regăsesc un număr de 394 sesizări, care totalizează un prejudiciu estimat în valoare de 158.015,24 mii lei (35,91 mil. euro).
– Anexa nr.2 – cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale care au fost soluționate de organele competente, în perioada 2005 – 31.07.2016.
În conținutul acesteia se regăsesc un număr de 269 sesizări, care totalizează un prejudiciu estimat în valoare de 939.794,88 mii lei (213,58 mil. euro).