Cancerele sunt boli grave, dar al caror grad de gravitate variaza mult de la o forma la alta. Prognosticul lor depinde intr-adevar de localizare si de stadiul evolutiei lor.
Influenta varstei si a sexului. Indivizii nu sunt egali in fata riscului de a face cancer. Factorul de risc principal este varsta. Intr-adevar, chiar daca pot fi observate la orice varsta, frecventele cancerelor creste o data cu trecerea anilor. 1 % dintre cancere apar inaintea varstei de 15 ani, in timp ce 55 % dintre ele sunt diagnosticate dupa 65 de ani. Sexul joaca de asemenea un rol important in ceea ce priveste frecventa, respectiv organele afectate. Cancerele sunt mai frecvente si au o evolutie mai severa la barbati comparativ cu femeile; 57 % dintre cancerele noi afecteaza sexul masculin si 60 % dintre decese survin la barbati.
Clasificare. Diversitatea cancerelor implica necesitatea de diferentiere a acestora in functie de un sistem exact de clasificare. Cancerele pot fi clasificate in functie de organul sau de aparatul in cadrul caruia se dezvolta (san, ficat, rinichi, aparat digestiv) sau in functie de celulele care le-au dat nastere. De exemplu, leucemia, care e un cancer al sangelui, rezulta din proliferarea canceroasa a leucocitelor (globulelor albe).
O alta clasificare tine cont de caracteristicile anatomice ale cancerelor: localizate sau difuze cu sau fara invazie ganglionara.
Cancerele pot fi clasificate si dupa aspectul celulelor care le formeaza. Acestea pot fi asemanatoare celulelor normale ale tesutului in care se dezvolta cancerul daca sunt asamblate in mod dezordonat din cauza multiplicarii lor rapide. Vorbim in aceasta situatie de cancer “diferentiat”. In sens invers, cancerele de tip “nediferentiat” au celule complet anormale, asemanatoare celulelor primitive, embrionare. Aceste cancere se dezvolta rapid si sunt deosebit de grave. Atunci cand aspectul celulelor canceroase e mult sau mai putin apropiat de cel al celulelor normale vorbim de cancer moderat diferentiat.
Elementele care privesc direct tumora (localizare, dimensiuni, existenta unei invazii a ganglionilor, prezenta metastazelor) sunt exprimate codificat. Acest cod universal permite simplificarea diagnosticului si a tratamentelor care se impun.
Codul cel mai vechi se refera la notiunea de stadiu (clasificarea pe baza de stadiu a cancerelor):
– Stadiul 0 = cancer in situ (localizat) fara extensie;
– Stadiul I = tumora de dimensiuni reduse fara invazie ganglionara;
– Stadiul II = tumora de dimnesiuni mai mari si invadare ganglionara minima;
– Stadiul III = tumora dezvoltata, depasind organul afectat, cu invazie ganglionara importanta;
– Stadiul IV = tumora difuza cu metastaze.
Stadiul 0 corespunde la o vindecare in 100 % din cazuri, iar stadiul IV comporta un prognostic fatal in aceeasi proportie din cazuri. Aceasta clasificare se bazeaza pe datele examenului clinic si ale examenelor radiologice.
Un alt tip de cod tine cont de descrierea a 3 elemente: extensia tumorii primitive (element reprezentat prin litera T), starea ganglionilor limfatici (N) si absenta sau prezenta de metastaze la distanta (M). Fiecare element (T, N, M) este urmat de o cifra pornind de la 0 in ordine crescatoare, care exprima gradul de gravitate al cancerului.
Frecventa. Cancerul este cunoscut inca din Antichitate. In tarile industrializate el reprezinta a doua cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare. Se remarca in Europa si America de nord o predominanta a cancerelor pulmonare (atribuite in 90 % din cazuri fumatului !), a cancerelor de colon sau de rect, legate probabil in parte de alimentatie, si a cancerelor de san, datorate unor cauze inca necunoscute.
Gravitatea si prognosticul cancerelor. Cancerul este un exemplu prin excelenta de boala grava, dar gradul de gravitate este extrem de variabil de la o forma la alta si de la un individ la altul. Numeroase cancere sunt relativ benigne. Astfel, unele cancere cutanate sau digestive, odata tratate, sunt complet vindecate.
Privind in ansamblu, cu ajutorul diferitelor tratamente actuale, se estimeaza ca jumatate din persoanele afectate de cancer se insanatosesc. Gravitatea unui cancer depinde deseori de localizarea sa. De exemplu, un cancer pulmonar sau al creierului ramane intotdeauna un cancer grav.
Prognosticul unui cancer de piele se poate stabili pe baza clasififcarii TNM. Examenul microscopic va preciza daca e vorba de un cancer redutabul, cu risc de metastaze, sau despre un cancer care nu se poate dezvolta decat local. Gravitatea unui cancer digestiv depinde deseori de stadiul evolutiei sale. Daca este descoperit tardiv, sansele lui de vindecare sunt net diminuate. Aceeasi situatie o gasim si in cazul cancerului de col uterin, la care aplicarea metodelor de depistare permite descoperirea cancerului in primele sale stadii, ceea ce asigura sanse de vindecare superioare.