Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară, arătând în motivarea deciziei că ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”.
- Dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională. Întrebat cum se împacă modificarea propusă la Codul de Procedură Penală cu decizia CCR, ministrul justiției, Cătălin Predoiu a declarat pentru G4Media.ro că prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea”.
Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi referitoare la informarea persoanei supravegheate. Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.
În termen de 20 de zile de la primirea informării, persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoștință conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.
Potrivit proiectului de lege, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Decizia 55/ 2020 spune că simpla prevedere a posibilității ca un judecător să verifice legalitatea nu satisface condiția de constituționalitate dacă nu este însoțită de pârghii concrete de înlăturare a ilegalității. Un judecător de instanță inferioară nu poate constata nelegalitatea încheierii Înaltei Curți și nici nu o poate remedia. Deci nu există un control adecvat și eficient asupra legalității, ci este praf în ochii opiniei publice. Faptul că se deschide posibilitatea ca serviciile de informații să revină în anchetele penale va stârni mari probleme în practică, atunci când judecătorii de Tribunal sau de Curte, care judecă în Camera preliminară, vor considera că încheierile Înaltei Curți sunt nelegale.
Ce propune Guvernul:
- ”Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.”
Ce prevede articolul 139 alineatul 2 din CPP
- ”Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.”
Proiectul de lege privind modificarea Codului de Procedură Penală a fost adoptat de Guvern, miercuri, 28 decembrie, și urmează să fie trimis Parlamentului spre adoptare.
- Prin decizia nr 55 din februarie 2020, CCR a exclus posibilitatea ca înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională (MSN) să nu mai poate fi utilizate ca mijloace de probă în procesul penal. Decizia a avut implicații uriașe.
- În ultimii doi ani, au fost puse în discuţie toate probele obţinute de SRI pe mandate de siguranță națională și folosite în dosare penale grele. În numeroase dosare Înalta Curte a decis exluderea probelor iar unii inculpați au scăpat de condamnare.
Pe de altă parte, sistemul judiciar s-a confruntat în ultimii doi ani cu o problemă majoră: înregistrările realizate de SRI în cazul unor infracțiuni grave precum terorism, crimă organizată sau trafic de droguri nu au mai putut fi utilizate ca probe în procese penale. Decizia CCR a stârnit îngrijorarea partenerilor strategiei ai României, doarece anchete cu implicații grave și în care statul român împreună cu partenerii strategici au cheltuit resurse importante au riscat să fie compromise.
Excepția de neconstituţionalitate a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat pe 3 februarie 2020 la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei.
CCR a lăsat însă deschisă ușa Leguitorului (Guvern sau Parlament) să reglementeze o astfel de procedură privind contestarea obținerii acestor probe. Chiar Înalta Curte, în motivarea deciziei prin care a eliminat mai multe probe obținute de SRI pe MSN în dosarul Romgaz privindu-i pe Ioan Nicuale și Adriean Videanu, a invocat posibilitatea Leguitorului (Parlament sau Guvern) de a salva probele excluse ca urmare a deciziei CCR.
- CITEȘTE: modificările propuse la Codul de Procedură Penală prin care înregistrările realizate de Serviciile de Informații pe baza mandatelor de siguranță națională pot fi utilizate din nou ca mijloace de probă în procesul penal: