Clujul este un şantier continuu, întru slava alesului poporului. În mai toate cartierele oraşului sunt înlocuite bordurile, iar asfaltările de toamnă întind nervii şoferilor, proaspăt reveniţi de prin concediu, la cote maxime. Eternul primar, plictisit să privească în gol acvariul de unde cele două ţestoase, care au împlinit un deceniu de când încearcă să evadeze, a ieşit pe străzi să inspecteze marile investiţii făcute din buzunarele clujenilor. E semn că alegerile se apropie, edilul a înţeles acest lucru, afişele electorale urmând să fie tipărite cu imaginile marilor realizări.
Bătrânii nostalgici îi strâng mâna călduros, fericiţi că după taierea de pensii, alesul poporului le-a asfaltat cărarea ce duce la piaţă, promiţându-le curse CTP cu tarif preferenţial (tichetele vor putea fi achiziţionate doar de la cluburile pensionarilor) spre zonele de munte ale judeţului unde vor putea respira, în linişte, aer curat. Muncitorii de pe şantierele Clujului şi-au luat straie de sărbătoare şi, îmbrăcaţi în vestele de un portocaliu orbitor, au lăsat târnăcopul, roaba şi lopata deoparte pentru a prezenta,în detaliu, conducătorului iubit teoria bordurii. Uimiţi de prezenţa strălucitoare pe străzile oraşului a eternului primar, clujenii au uitat de traficul infernal, de lipsa locurilor de parcare sau de mizeria ce pluteşte pe Someş. Peste trei luni vor fi prezenţi la urne, cu mic cu mare, să pună ştampila pe numele celor alături de care maestrul se va plimba de mână, pe asfaltul proaspăt turnat, în campanie electorală.
Realitatea este departe de ceea ce ni se prezintă împachetat frumos pe pagina oficială a primarului. Liceul Mihai Eminescu nu îşi va primi elevii în acest început de an pentru că lucrările nu au fost finalizate deşi, acest lucru trebuia sa se întample încă de acum un an. Licitaţia pentru concesionarea serviciului de salubrizare a ajuns din nou în instanţă – miza fiind banii pentru deszăpezirile din iarna ce se apropie. Cel mai probabil că, după alegerile din decembrie, eternul primar se va retrage în turnul său de fildeş şi va medita la cum va putea să mai prostească, peste alţi patru ani, poporul care pentru un petec de asfalt îl aclamă mai ceva ca pe artiştii de pe scena discotecii ilegale Untold.