Coaliția PSD-PNL modifică definiția locuinței locuibile ca atare pentru cota de TVA redusă, care crește de la 5% la 9% (în pachetul de măsuri fiscale). Problema este ceva mai complexă, ceea ce va da posibilitatea celor de la ANAF să facă abuzuri.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) i-a transmis ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, o o adresă în care îi explică, practic, care este problema.
“În condițiile în care definiția locuinței locuibile ca atare, de abia promovată în urmă cu un an, va fi modificată, va afecta contractele deja în derulare ce se bazau pe actuala definiție, ceea ce ar implica măsuri tranzitorii destul de greu de explicitat pentru mediul de afaceri”, spune Camera Consultanților Fiscali.
Conform consultanților, una dintre măsuri se referă la trecerea de la cota de 5% de TVA la cota de 9% pentru locuințele livrate în cadrul politicii sociale (cele cu valoare de până la 600.000 lei). Această prevedere suferise deja modificări importante la începutul acestui an (2023) cu privire la numărul de locuințe și condițiile necesare aplicării cotei reduse de TVA, fiind instituite și măsuri tranzitorii.
“Amintim că, începând cu anul 2020, aceste prevederi au suferit sistematic modificări ce afectează atât mediul de afaceri, dar și pe potențialii beneficiari, fiind una dintre măsurile care, în opinia noastră, destabilizează mediul de afaceri și populația din cauza lipsei de predictibilitate”, conform sursei citate.
O altă modificare ce va afecta locuințele livrate cu cota redusă de TVA, este redefinirea la art. 266 alin. (1) pct. 161 din proiectul de ordonanță, a locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare și pot fi livrate cu cota redusă de TVA, fiind adăugate condiții noi referitoare la finisaje interioare și exterioare, instalații sanitare și electrice, față de definiția care a fost inclusă în Codul fiscal în urma unei inițiative legislative (Legea nr. 301/2022) menite să aducă clarificări pentru a evita interpretările abuzive cu privire la noțiunea de locuințe care pot fi locuite „ca atare”, care nu a fost în mod explicit definită în Codul fiscal.
- „Legea nr. 301/2022 a acoperit un vid legislativ, întrucât până la adoptarea acesteia de către Parlamentul României, nu a existat o definiție a „locuinței locuibile ca atare”, drept pentru care singura soluție rațională a fost aceea aleasă de Parlament, de a introduce în lege o dispoziție de natură explicativă cu rol clarificator, tocmai pentru ca această definiție să se aplice inclusiv pentru situațiile apărute înainte de anul 2022.”
Urmează abuzuri din partea ANAF?
Camera Consultanților Fiscali afirmă că în cazul modificării definiției, ajungem iarăși în aceeași situație, respectiv pentru controalele fiscale care vizează perioade fiscale și situații de fapt anterioare anului 2022, nu mai există criterii de calificare a unei locuințe drept locuință locuibilă ca atare, întrucât noua definiție prin conținutul ei nu mai poate fi calificată ca fiind o dispoziție explicativă cu rol de clarificare și aplicare unitară a legii, iar acest lucru va conduce la reluarea abuzurilor din partea organelor fiscale.
“Acest comportament abuziv, pentru perioadele fiscale anterioare anului 2022, va fi influențat și facilitat chiar de noile cerințe propuse pentru definiția din proiectul de act normativ care, după cum arătăm în cele ce urmează, au o abordare semnificativ diferită de precedentele cerințe”, spune consultanții.
- Pe de altă parte, nu găsim o motivație serioasă a schimbării radicale a definiției locuinței locuibile ca atare, fiind diametral opusă actualei definiții cu consecințe asupra tuturor contractelor în derulare, dar și chiar pentru trecut, așa cum am menționat.
“Potrivit actualei definiții a locuinței locuibile ca atare este necesar accesul la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere. Dar în proiectul de ordonanță sunt adăugate condiții noi, respectiv și instalații electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare și prize”, conform documentului transmis lui Boloș.
- “Dacă actuala definiție menționează că locuința trebuie să fie formată cel puţin dintr-un spaţiu pentru odihnă, un spaţiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente şi gradul de finisare la data livrării, proiectul de modificare exclude posibilitatea de a se livra locuințe cu grade diferite de finisare, cu cotă redusă, impunând mai degrabă un standard înalt de dotare și finisare”
„Noua definiție a locuinței locuibile ca atare cuprinde condiții restrictive cu privire la dotări fiind menționate: finisajele exterioare ce includ cel puțin: acoperiș dacă, în funcție de tipul construcției, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, ușă de/la intrare; finisajele interioare ce includ cel puțin: pereți finisați cu vopsea, tapet, faianță sau alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte elemente utilizate pentru finisare, uși interioare, în funcție de proiect; instalații sanitare și obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar și spălător cu cuvă, cu bateriile aferente”, informează CCF.
- „În această perspectivă, este evident că acest caracter locuibil al imobilelor trebuie determinat conform cu jurisprudența europeană, inclusiv în materie de TVA, din perspectiva scopului și așteptărilor unui consumator mediu sau cu exigențe medii la nivelul căruia se realizează analiza.”
- “Așadar, ar trebui avute în vedere strict elementele care ar putea împiedica locuirea propriu-zisă a spațiului și nu lipsa unor anumite dotări / obiecte/ accesorii / finisaje (așa cum se propune prin proiectul de modificare propus), care doar ar putea crea cel mult un eventual disconfort la nivelul cel mai înalt de exigență al unui posibil cumpărător, însă fără să prezinte niciun interes relevant pentru majoritatea cumpărătorilor din piață”