Din oras

Bugetarea participativă, fără participarea cetățenilor, un nou fiasco al municipalității

Primul proiect de bugetare participativă demarat de primăria Cluj-Napoca s-a încheiat. Până duminică 19 noiembrie, clujenii interesați de o propunere înscrisă într-una dintre categoriile lansate de municipalitate au putut să îți exprime susținerea. Și să voteze.
Concluzia de după această primă inițiativă? Cu excepția celor direct interesați și autori ai propunerilor, proiectul poate fi considerat un fiasco. 

Cine să fie de vină: întâi tragem la răspundere administrația locală care, în loc să promoveze intenția (despre care s-a lăudat că e o premieră), a ales să arunce în curtea din spate a sediului vechii Primării de pe str. Eroilor saci întregi cu mii de broșuri care ar fi trebuit să fie trimise în căsuțele poștale și să le explice cetățenilor ce e cu minunea de proiect și unde le vor fi direcționați banii plătiți din buzunare. 
Tot reprezentanții primăriei s-au lăudat că vin și în sprijinul clujenilor care nu au acces la internet, sau nu se pricep la felul în care funcționează lumea digitală, și au deschis un birou de informare în Parcul Central. După o lună de zile de ”informare” intensă, trei (repetăm: TREI) cetățeni au trecut pragul respectivului birou. Voluntarii care au participat la proiect, împreună cu primăria, erau de părere că totul a fost  un mare succes. 

Știrile NCN au relatat despre acest subiect. Vedeți aici:

Avem apoi la rând cetățenii contribuabili, pe care îi putem învinovăți și nu prea de lipsa de interes pentru bugetarea participativă. De unde să fi aflat despre proiectul în premieră, când materialele informative au fost aruncate la gunoi în loc să fie distribuite. Acum, după finalizarea procedurii de votare, am putea să întrebăm cât au costat broșurile informative și cine a fost plătit (din banii publici, adică ai fiecăruia dintre dumneavoastră) să le tipărească, pentru ca mai apoi să fie aruncate la gunoi. 

Despre cum am găsit sacii cu materiale informative, Ziar de Cluj a scris aici.

Categoriile în care au fost împărțite proiectele ce puteau fi votate au vizat alei-trotuare și zone pietonale, mobilitatea, accesibilitatea și siguranța circulației, spații verzi și locuri de joacă, amenajări spații publice, infrastructură educațională și culturală, respectiv orașul digital. 

Două proiecte par să fi adunat 2809 voturi, respectiv 2392. Este vorba despre crearea unui complex educațional la Școala Nicolae Titulescu din cartierul Gheorgheni și mansardarea Școlii Ion Creangă din Mănăștur. Argumentele celor care au înaintat aceste proiecte aduc în prim plan asigurarea calității învățământului pentru copii, săli noi de clasă, sau săli de sport adecvate. Dacă prin lege învățământul preuniversitar se află în ograda administrației publice locale, renovarea școlilor nu ar trebui să fie loterie. Dacă măcar două proiecte de acest fel au fost propuse de alții, și nu de primărie, iar inițiatorii și-au promovat serios planurile și vor vedea și banii alocați tot este un pas înainte. Dar nu suficient în ”orașul-comoară” doar pentru unii.

Un semnal puternic de alarmă însă se desprinde din numărul de voturi acordat de cetățeni unor proiecte care vizau finanțarea realizării de treceri pentru pietoni mai eficiente (659 de voturi), trotuare accesibile cărucioarelor și persoanelor cu handicap (105 voturi), parcări (102 voturi), demolare garaje (259 de voturi) sau dotarea orașului cu unități de colectare inteligente pentru deșeuri (doar 306 voturi). 
Să spunem mai clar? Pentru clujeni banul public e în continuare ”al nimănui”, preferă garajele pentru murături, atelier sau loc de fugit de acasă de neveste cicălitoare, nu au nevoie de locuri de parcare sau spații verzi, și… gunoaiele să rămână acolo unde sunt

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *