Un individ cu grave probleme de adaptare, “Ţukărberg”, şi cam ţepangiu de felul lui dacă e să-i studiem biografia, şi-a făcut cândva o rețea de socializare pentru “agațamente” și “cuplărai” între studenți în campusul universitar – un fel de bordel, de “Calea Turzii”, virtual.
După ani de cuplărai şi depravare a mediului social în care au scăpat să-şi grohăie frustrările legiuni de imbecili agramaţi, vrea să transforme bordelul în Biserică și și-a găsit enoriașii.
Fix legiunile de imbecili agramaţi.
Prostoii, păreracii de bodegă şi prostacii, ucigaşii limbilor materne, inchizitorii liberului arbitru, activiștii ONG-urilor și partidelor politice, au transformat Facebook într-o mlaștină în care Libertatea Cuvântului umblă cu pana și cu limba frântă de către “standarde comunitare”.
“Standardul” comunicațional “comunitar” este stabilit de haita de asistați mintal care se reped cu insulta și cu “report”-ul la oricine nu e de acord cu ce i s-a decis, ei, haitei, “prin punctaj” că este Adevăr și Cale.
Ei nu au valori personale, ci ce li se transmite prin Ordin de Zi pe Unitate. Ei nu judecă, că nu au la ce își raporta judecata că sunt necitiţi şi, şi dacă ar citi, nu ar pricepe nimic. Că “lectura” lor sunt “motivaționalele”. Care nu sunt sursă de valori, izvor de cuvinte legate inteligent și care să spună o poveste coerentă, ci simple “peretare”.
“Peretarele” de pe pereții bucătăriilor bunicilor și părinților lor au fost înlocuite cu motivaționalele de pe Facebook. Poptămașii lor au înlocuit “Opalerii” părinților.
Pe ăştia îi înjuri de mamă când le zici: O mie și una de nopți, Vladimir Colin – Legendele Țării lui Vam, Legendele Olimpului, Karl May, Frații Grimm, Ion Creangă, Ionel Teodoreanu, Păstorel Teodoreanu.
Le termini cunoştinţele gramaticale când le zici: Mark Twain, Alexandre Dumas, Rudiard Kipling, Jerome K. Jerome, Karel Kapek, Jaroslaw Hasek, Vlad Mușatescu, Zaharia Stancu, Ilf si Petrov, Caragiale.
Le termini unicul neuron când le zici: Ray Bradburry, Kurt Vonegut, Herbert Franke, Frank Herbert, Isak Asimov, Arkadi și Boris Strugatky, Philip K. Dick, Tom Clancy şi despre restul scriitorilor de jocuri politice.
G.R.R.Martin – Regii nisipurilor? Jocul tronurilor? Tolkien? Dar asta e bully-ing!
Ei sunt identici egali în prostie cu toate haitetele care au ucis “burjui”, au incendiat catedrale, au distrus conace, au făcut ruguri din cărți și tablouri, au deportat și strămutat populații și popoare, au făcut lagăre de muncă și de exterminare, au masacrat, au gazat.
Acum strămută, încarcerează, dau foc, re-educă și execută în acest lagăr de exterminare a Cuvintelor și libertăților de exprimare prin așa zisele “standarde comunitare” ale “politicilor corecte”. Când te superi pe Cuvinte și încerci să le extermini, ești la fel de bolnav ca toți dictatorii și tiranii de care a avut parte această lume.
Un ins a făcut cândva o rețea de socializare pentru “agațamente” și “cuplărai” între studenți în campusul universitar – un fel de bordel, de “Calea Turzii”, virtual. Acum vrea să transforme bordelul în Biserică și și-a găsit enoriașii: toţi imbecilii lumii care dincolo de crâşmă nu aveau nimic notabil de spus lumii. Acum sunt “dumnezeii” închisului de gură.
Printre aceștia profitând de legiunile de imbecili, stau mardeiașii gândirii libere, cei ai ONG-urilor și partidelor politice, care profită să nu se fluiere în “Biserică”. “Biserica” lor.
Și, gata!