Lui Boc i s-au terminat autobuzele electrice, iar acum aruncă dume despre transportul cu hidrogen. Cică proiect pilot, deși hidrogenul este folosit în Romînia de 100 de ani.
„Pregătim creșterea flotei pentru transportul public vedre, nepoluant, și trecerea spre o altă dimensiune, pe hidrogen. Practic, pregătim pe fonduri europene alternativa la transportul electric și anume transportul bazat pe hidrogen, un proiect absolut pilot în România”, a declarat primarul Emil Boc la Ziua de Cluj.
Edilul Clujului spune că orașul va fi primul în România și poate printre primele în Uniunea Europeană care dezvoltă un astfel de proiect, deși transportul cu hidrogen e folosit de multă vreme.
Aproximativ 150 de autobuze cu pilă de combustibil au fost puse în funcțiune în Europa, în perioada 2012 – 2020, iar în România, primul autobuz cu hidrogen a fost prezentat în 2019.
Prin urmare, fiind campanie electorală, Emil Boc se avântă în lupta promisiunilor. Fără niciun milimetru de centură metropolitană, fără nicio perspectivă pentru metrou, acum bagă duma cu transportul pe hidrogen.
Te pomenești că amicul de la care Compania de Transport Public Local arde motorină în draci de vreo zece ani, are acum și o afacere cu hidrogen.
Citește și:
Noua promisiune ne sună a transport cu hidrogen sulfurat. Și explicăm făcând o simplă comparație dinte ce putea să fie până acum dacă Emil Boc se ținea de promisiunea electorală din 2016 și făcea prelungire de linie de tramvai până în Florești și ce este acum când așteptăm nimicul numit metrou.
La promisiuni e tare meșter Cârmaciul, la ținut de ele ba. Dar costurile: de nervi, de sănătate, materiale, sunt ale clujenilor.
Deci, să vedem ce anume putea să fie.
Cum ar fi fost să fi existat un tramvai pe legătura Cluj (Bucium) – Florești, realizat ca o extensie a tramvaiului convențional, pe traseul sugerat de PMUD, la sud de Polus: – toată infrastructura de extins costa cât o stație de metrou. Tot șantierul ar fi durat maxim 2 ani. Cele 17 autobuze diesel care deservesc astăzi prin trafic comuna Floresti pe traseele M21, M22 si M26 ar fi devenit un serviciu electric de mare capacitate și separat de trafic (cu lipsa de poluare aferentă). Parc circulant exista deja. Tocmai luăm 22 de tramvaie noi de la Astra, mai avem alte 20 și folosim, în total, 12.
Florețti ar fi fost acoperit de 8 stații, nu 3. Zona densă din Florești (nu mall/spital) era acoperită de 6 stații, nu 1.
Totul se putea finanța prin fonduri sigure, convențional, fără grabă, prin POR.
Floreștenii aveau legătură directă cu Stadionul, Parcul, Gara (trenul metropolitan), Iris, Muncii, Emerson. Depoul era deja suficient, infrastrucura de garare clujeană fiind aptă de a găzdui/opera 60 de tramvaie.
Frecvența serviciului se îmbunătățea inevitabil, fiind un plus și pentru actualii utilizatori ai tramvaiului.
Încărcarea rețelei sporea, făcând tramvaiul mai fezabil/rentabil/util pentru oraș. Viteza medie a tramvaiului ar fi crescut inevitabil odată cu separarea acestuia în locații cheie (Horea/Mănăștur) și realizarea culoarelor unice, moment în care și ipoteticul tramvai ar fi putut parcurge cei 20 de km din capătul Floreștiului până la Emerson în fix o oră, la o foarte realistă viteză medie comercială de 20 de km/h (actualmente 16 la comun cu traficul).
O spun specialiștii în trafic, nu sinecuriștii numiți politic de Boc chipurile ca specialiști. Ăia care i-au recomandat lui metroul.