Primăria Cluj-Napoca a expus public, în mod ilegal, datele personale a peste 160.000 de clujeni. În cel mai cel smart și digitalizat oraș al țării, funcționarii publici au ZERO respect față de datele personale ale clujenilor și nici nu par să fi auzit vreodată de GDPR.
Ziar de Cluj a stat de vorbă cu Tudor Galoș, consultant GDPR, care s-a arătat șocat de gravitatea situației, de numărul enorm de persoane cărora le-au fost expuse datele public și crede că vorbim de unul dintre cele mai mari data breach din România.
„Discutăm despre expunerea neautorizată de date personale. Adică acele date nu trebuiau să fie publice, în niciun caz. Nu este nevoie ca acele informații să fie diseminate în spațiul public. Adică acest anunț ar fi trebuit să fie comunicat către fiecare contribuabil. Nu se poate să expui atâția oameni cu domiciliile lor pentru că nu există niciun temei legal. Din punctul meu de vedere acesta este un data breach, pentru că este o expunere neautorizată, se încalcă principiul confidențialității datelor. De asemenea, dacă ei ar zice că e legal ce au făcut, care este scopul prelucrării, temeiul legal? Lipsește scopul, temeiul legal, iar din punctul meu de vedere este o expunere neautorizată de date personale. Numărul este spectaculos, e unul dintre cele mai mari data breach din România. Conform legii 190/2019 orice fel de instituție publică, precum Primăria, trebuie să aibă un responsabil cu protecția datelor, un DPO. E crimă să expui datele a 100.000 de oameni”, a declarat Tudor Galoș
Persoanele a căror date au fost expuse public în mod ilegal pot să depună o plângere pe www.dataprotection.ro ,site-ul Autorității Naționale de prelucrare a datelor cu caracter personal unde există secțiunea Plânger RGPD – Regulamentul general de protecție a datelor, secțiunea încălcarea securității datelor.
Lista cu datele personale ale celor 163.000 de clujeni a fost postată pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca secțiunea Anunțuri și poate fi consultată AICI.
Primăria Cluj-Napoca a transmis un drept la replică pe care îl publicăm integral:
Referitor la articolul publicat azi, 13 februarie 2025, https://ziardecluj.ro/boc-gest-jegossi-ilegal-pe-site-ul-primariei-au-fost-publicate-adresele-de-domiciliu-a-peste-160-000-de-clujenigalos-consultant-gdpr-expunerea-de-date-personale-e-foarte-grava/ , vă rugăm să transmiteți
următorul drept la replică, conform legii:
”Publicarea acestor acte pe site-ul primăriei, care conțin numele și domiciliul fiscal, este o obligație
legală în conformitate cu Codul de Procedură fiscală, Legea nr. 207/2015, art. 47:
ART. 47
Comunicarea actului administrativ fiscal
(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului/ plătitorului căruia îi este
destinat. În situaţia contribuabilului/ plătitorului fără domiciliu fiscal în România, care şi-a
desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum şi în situaţia numirii unui curator fiscal, în
condiţiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie poate fi comunicat fie prin poştă potrivit
alin. (3)-(7), fie prin remitere la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului
sau curatorului acestuia potrivit alin. (8)-(12), fie prin remitere la sediul organului fiscal potrivit
alin. (13), iar actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace
electronice de transmitere la distanţă potrivit alin. (15)-(17).
(3) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică contribuabilului/plătitorului ori
împuternicitului sau curatorului acestora, la domiciliul fiscal, prin poştă, cu scrisoare recomandată
cu confirmare de primire.
(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin
publicitate potrivit alin. (5)-(7).
(5) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afişarea unui anunţ în care se
menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului/plătitorului,
după cum urmează:
a) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central prin afişarea anunţului,
concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a A.N.A.F.;
b) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local prin afişarea
anunţului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a autorităţii
administraţiei publice locale respective.
(6) Anunţul prevăzut la alin. (5) se menţine afişat cel puţin 60 de zile de la data publicării
acestuia şi conţine următoarele elemente:
a) numele şi prenumele sau denumirea contribuabilului/ plătitorului;
b) domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului;
c) denumirea, numărul şi data emiterii actului administrativ fiscal.
Expertul Tudor Galos a revenit cu o replica la dreptul la replica al Primariei: “„Tot în articolul 47 din CPF regăsim următoarele pasaje: (9) Dacă în procedura comunicării actului administrativ fiscal prin remitere potrivit alin. (8) destinatarul refuză primirea actului sau nu este găsit la domiciliul fiscal, se afişează pe uşa acestuia o înştiinţare. (10) În situaţia în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia refuză primirea actului administrativ fiscal potrivit alin. (9), actul se consideră comunicat la data afişării înştiinţării. (11) În situaţia în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia nu este găsit la domiciliul fiscal potrivit alin. (9), contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia este în drept să se prezinte, în termen de maximum 15 zile de la data afişării înştiinţării, la sediul organului fiscal emitent pentru a i se comunica actul administrativ fiscal. În situaţia în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia nu se prezintă în acest termen, actul se consideră comunicat la împlinirea acestui termen.” Ce înseamnă acest lucru: că dacă contribuabilul nu este găsit acasă, i se pune pe ușă o înștiințare. Actul se consideră comunicat la 15 zile de la înștiințarea făcută pe ușă. Aliniatul (4) care spune că „În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă”, se referă nu la faptul că persoana fizică/juridică nu este de găsit sau refuză primirea actului, ci la IMPOSIBILITATEA procesului de comunicare efectivă.”