În timp ce Comisia Europeană vrea ca până în 2030 să mărească rețeaua de zone protejate, comuna Beliș, din județul Cluj, vrea să iasă oficial din Parcul Natural Apuseni. În ultimii doi ani, presiunea asupra terenurilor de la munte a crescut. În timpul pandemiei toți cei cu putere financiară și-au dorit să fie în cu totul altă parte decât în orașe. Cererea a devenit mare atât pentru parcele libere pentru construit, cât și pentru cabane deja ridicate. Prețurile s-au umflat. Așa s-a creat o speculă cu terenuri aflate pe conturul lacului, mult mai ofertante din punctul de vedere al peisajului, decât parcelele de 900-1.000 de mp din intravilanul localității Beliș. Conform unui reportaj PressOne, ”oamenii sunt anunțați pe toate canalele că vor putea să își vândă terenurile sau să construiască fără restricții, fiindcă comuna Beliș nu va mai fi parte din Parcul Natural.” Ori, din câte se știe, situația juridică a luciului apei nu e prea bine definită juridic.
Primăria vrea să organizeze, pentru asta, un referendum local și susține că numai așa vor putea fi permise lucrări de modernizare. Activiștii de mediu, însă, spun că zona turistică este, de fapt, vânată de dezvoltatori. Oricum, pentru ca localitatea să fie scoasă din aria protejată, este nevoie de o hotărare de Guvern.
- Argumentul oferit de primărie este că numai astfel localitatea se va putea dezvolta. Este invocată și invazia gândacului de scoarță care ar fi distrus copacii din zonă, iar padurea ar trebui exploatată, fapt imposibil în condițiile stricte ale unei arii protejate. Deocamdată, edilul comunei a refuzat să ofere un punct de vedere, conform PRO TV.
Pentru ca ieșirea din categoria de arie protejată să se realizeze concret, e nevoie de o hotărâre de Guvern, susțin reprezentanții Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
Ce spune legea?
(1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.
(2) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate se face numai cu acordul administratorului sau, după caz, al custodelui ariei naturale protejate. – articolul 27 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Cel care a inițiat ”referendumul” este Viorel Matiș, primarul din Beliș care a fost prins în flagrant în timp ce dădea mită unui jurnalist. Înainte să fie primar, a fost șeful Ocolului Silvic Huedin
Primarul Viorel Matiș (foto) i-ar fi dat jurnalistului suma de 200 de euro pentru ”a nu mai publica articole defăimătoare despre el”. Flagrantul a fost organizat de ofițerii DGA, după ce jurnalistul a făcut un denunț împotriva edilului.
”Confirm că, în calitate de administrator al sociețății care editează cele două portaluri de informații generaliste, am formulat un denunț care îl vizează pe primarul comunei Beliș, domnul Viorel Matiș, ca urmare a situațiilor repetate în care acesta mi-a propus sume de bani în schimbul tăcerii. Mai exact, domnul primar nu voia să mai apară niciun articol negativ la adresa sa sau informații care îl puneau într-o lumină proastă. Discuțiile s-au purtat într-o perioadă îndelungată, iar în final s-a realizat flagrantul. Dat fiind faptul că am calitatea de martor în dosar, iar faza de urmărire penală nu este publică, nu pot preciza alte detalii la acest moment ”, a explicat Ionuț Vasile Doduț
CITEȘTE: EXCLUSIV. Primarul din Beliș, trimis în judecată pentru dare de mită
În noiembrie 2020 primarul din Beliș, Viorel Matiș, a fost demis prin ordinul prefectului, pentru condamnarea penală de la activ.
”Am semnat azi, 26.11.2020, Ordinul privind constatarea incetarii de drept, înainte de termen, a mandatului de primar al comunei Beliș, a domnului Matis Viorel, ca urmare a condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsa privativă de libertate cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei”, anunță prefectul Abrudean.
”Încetarea se referă la actualul mandat. Atribuțiile de primar vor fi preluate de viceprimar. Vor fi organizate alegeri, în funcție de ce va stabili Guvernul in acest sens, conform Codului Administrativ”, a mai spus Mircea Abrudean.
Din păcate legea e blândă cu cei prinși în flagrant. Așa că în ianuarie 2021, Viorel Matiș a fost repus în funcția de primar al comunei Beliș. Simplu: a câștigat procesul cu Prefectura Cluj. Că așa sunt chichițele legii în România.
Deci, în 21 octombrie 2021, Prefectul Mircea Abrudean a emis ordinul prin care s-a constatat încetarea în cazul lui Viorel Matiș a mandatului de primar al comunei Beliș. Ordinul cică a avut efect pentru mandatul trecut de primar, 2016-2020 și după ce social-democratul, Viorel Matiș a câștigat alegerile din nou, în 27 septembrie, Judecătoria Huedin l-a validat în funcția de primar, fiind investit în funcție. Prefectul a emis un nou ordin de suspendare, însă Viorel Matiș a susținut în acțiunea depusă la Tribunalul Cluj că actul este nelegal pentru că nu pot fi aplicate două sancțiuni pentru aceeași faptă. În urma judecării solicitării lui Viorel Matiș, Tribunalul Cluj a admis acțiunea, dispunând repunerea în funcția de primar. dacă vă uitați la data emiterii ordinului prefectului: octombrie, el este ulterior lui septembrie, dar fiecare își face ”calendarul” după cum vrea în România.
„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâții P. J. C., I. P. J. C.. Anulează Ordinul prefectului nr. 591 din 26.11.2020. Respinge ca nefondată cererea reclamantului de obligare a pârâtului de rând doi la plata indemnizației aferente funcției de primar pentru perioada cuprinsă între data emiterii ordinului contestat și momentul pronunțării prezentei hotărâri. Obligă pârâtul de rd. 2 la plata în favoarea reclamantului a sumei de 3050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12 ianuarie 2021” se arată în decizia Tribunalului Cluj.
Hotărârea instanței este definitivă
Așa că, un condamnat penal la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendare, face un referendum acum, să-și scoată comuna de sub scutul legii parcurilor naționale. Cel mai propbabil în scop de valorificare urbanistică a terenurilor din comună. Căci publicitatea imobiliară abundă de anunțuri cu vânzări de terenuri în Beliș. Metrul pătrat se vinde începând cu 10 euro (extravilan, fără utilități) și ajunge până la 50 de euro, sau 80 de euro (intravilan, nu neaparat cu utilități).
Din reportajul PressOne: ” Dacă ne-am întoarce în timp, în 1972, am vedea că unul din satele componente ale comunei Beliș, Giurguța de Jos, a fost strămutat, iar valea pe care se întindea a fost inundată de ceea ce avea să devină lacul Beliș-Fântânele. Turla bisericuței de cărămidă de pe fundul lacului devine vizibilă în anii când lacul se golește pentru reparații și întreținere.
Locuitorii s-au mutat spre centrul comunei și au primit terenuri în schimbul celor rămase sub apă. Astăzi, malurile lacului sunt abundent acoperite de pădure de brad și molid. Se poate vedea cu ochiul liber liziera care coboară pe câte o limbă de plajă care se prelinge până lângă apă.
În actele celor care vând sau cumpără terenuri acolo, în mod cu totul bizar este stipulat că terenurile acestea fac parte din categoria fâneață intravilană. Cu alte cuvinte ar putea fi curățate de copaci, ca să „respecte” categoria înscrisă în documentație.
„În satul Giurcuța de Jos, care e acuma sub apă, oamenii aveau intravilanul localității, care mergea până la o anumită altitudine pe versant și de acolo încolo erau fânețe, păduri, extravilan, ca orice sat. Cum se procedează: sunt scoase CF-urile pentru suprafețele de sub apă, care au fost transpuse la suprafață, ca și când ar fi vorba de vechiul intravilan. Dar nu sunt.
Să zicem că trei sferturi din teren e sub apă, un sfert a rămas la suprafață. Principiul e că se va transpune intravilanul satului Giurcuța de sub apă, la suprafață. E vorba de sute de hectare, tot extravilanul unui sat, că mai demult oamenii aveau proprietăți mari, continue, nu ca și acuma”, explică pentru PressOne o sursă din zonă, care a dorit să își păstreze anonimatul.”