Proiectul inovativ al arhitectilor de la RAUM, care au propus ca blocurile din Cluj-Napoca sa fie izolate cu lana de oaie in loc de polistiren, este sustinut doar declarativ de primarul Emil Boc. Edilul a promis ca va realiza un proiect-pilot, drept model, insa investitia nu a fost prinsa in bugetul de anul acesta. Arhitectii clujeni au facut si niste calcule, astfel ca termoizolatia cu lana de oaie nu este mai scumpa decat cea clasica, cu polistiren.
Arhitectul Horatiu Racasan a propus in Consiliul Local, la dezbaterea pe marginea bugetului de anul acesta, un proiect inovativ pentru Cluj-Napoca: termoizolarea blocurilor cu lana de oaie, in loc de polistiren si imbracarea cladirilor in gradini verticale. Emil Boc s-a aratat, atunci, incantat de aceasta propunere, si a declarat ca va realiza un proiect-pilot.
Arhitectii de la RAUM au ramas cu promisiunea, si atat. Proiectul este in acelasi stadiu, iar incercarea de a implementa acest sistem de termoizolare a blocurilor gri din cartierele Clujului se opreste la poarta primariei.
Acum, municipalitatea le cere autorilor acestui proiect o serie de avize si documente. “Ei ar trebui sa ne comunice lucruri concrete – ce imobil va fi izolat in acest fel, acordul vecinilor, studii prealabile facute, buget estimat, parte de proiectare si autorizare”, arata Oana Buzatu, purtator de cuvant al Primariei Cluj-Napoca.
Dupa ce au lucrat la acest studiu mai bine de trei ani, imbunatatindu-l pe parcurs, arhitectii de la RAUM se arata putin dezamagiti de atitudinea reprezentantilor primariei.
“Noi vrem ca primaria din Cluj sa isi doreasca acest proiect, iar daca nu, il vom propune in alt oras. Noi am fi vrut sa fie Clujul primul din tara cu blocuri imbracate in gradini verticale”, spune Horatiu Racasan.
Lana de oaie, mai ieftina decat polistirenul
Ei au realizat si niste calcule prealabile privind costurile de izolare. Astfel, pentru un metru patrat de polistiren, cu grosime de 10 centimetri, costul este intre 75 si 100 de lei. Comparativ, un metru patrat de lana de oaie, de aceeasi grosime, costa 16 euro, adica 70 de lei.
Costurile pentru intreaga lucrare – izolare cu lana de oaie si gradina verticala pe blocuri – ar ajunge la aproximativ 40 de euro pentru un metru patrat, mai arata calculele arhitectilor.
Odata cu generalizarea metodei insa, costurile ar scadea considerabil,spune Horatiu Racasan.
Blocuri imbracate in lana de oaie de 15 ani in Germania
Arhitectii au ales pentru termoizolatia blocurilor lana de oaie sau canepa deoarece sunt materiale organice ieftine, de provenienta locala, cu o capacitate de izolare termica superioara polistirenului.
“In acest fel am da de lucru multor oameni, in special producatori locali. S -ar incuraja si activitatile economice ecologice bazate pe cresterea oilor sau cultivarea canepei. Mai mult, s-ar renunta la polistiren, care este un material nociv prin efectele sale in timp, poluant prin procesul sau de fabricatie, avand ca materie prima hidrocarburile”, spune Racasan.
Lana de oaie este, de altfel, folosita ca izolatie pentru cladiri de mai bine de 15 ani in Germania. Inca din 2003, a fost aprobata ca material de constructii in Uniunea Europeana.
Ideea inovativa a arhitectilor clujeni consta in imbracarea cladirilor cu plante. Ei au pornit de la premisa ca in orasele mari, o treime din suprafata este ocupata de cladiri, o alta treime este construita cu strazi si piete, si numai o treime este ocupata cu zone verzi. In studiul celor de la RAUM se arata ca daca fiecare al 5-lea sau al 10-lea acoperis ar fi plantat cu iarba, atunci suprafata verde din oras s-ar dubla.
Iar avantajele ar fi numeroase: prin folosirea fatadelor vegetale se poate interveni asupra raportului dintre dioxidul de carbon si oxigenul din aerul urban. Un alt avantaj tine de izolatie, astfel ca stratul vegetal actioneaza ca un strat izolator nu doar termic, ci si acustic, avand capacitatea de a absorbi si de a reflecta sunetul. Acest strat protejeaza, de asemenea, impotriva razelor ultraviolete si a ploilor acide.
Proiectul a fost realizat de catre arhitectii Horatiu Racasan si Andrei Koves, alaturi de alti colaboratori, si a fost nominalizat in cadrul premiilor Bienalei de Arhitectura Transilvania 2013.