Ziar de Cluj prezenta, în exclusivitate, în 19 mai, o situație controversată, care pare a fi un nou episod din războiul președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, pornit încă din vara anului trecut cu Direcția Generală de Asistență Socială Și Protecție a Copilului Cluj, mai precis cu directorul Daniel Tămaș, între timp eliberat din funcție.
Despre ce este vorba în noua rundă a luptei Tișe – DGASPC, instituție aflată, de altfel, în subordinea Consiliului Județean? Tișe a comandat o amplă acțiune de control în toate stabilimentele și centrele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, de pe raza județului Cluj, iar Direcția de Sănătate Publică, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în acțiunile lor de până acum, întreprinse la solicitarea CJ, au confiscat mâncarea bătrânilor de la Centrul pentru Persoane Vârstnice din Gherla și de la Centrul de Îngrijire și Asistență „Sfântul Nicolae” din Mociu. Alimentele erau, după cum afirmă reprezentanții celor două centre, de foarte bună calitate, și le aparțineau beneficiarilor centrelor sau hrana era produsă, în mod ecologic, în gospodăriile anexe.
La căminul de bătrâni de la Mociu, condus de preotul Câmpean, în cadrul centrului există o grădină de zarzavaturi și o mică fermă cu porci și găini, iar cele două instituții ale statului au confiscat produsele din ograda proprie a centrului, în valoare de 30 000 de lei, produse muncite de către vârstnicii din acest centru. La centrul de persoane vârstnice de la Gherla, DSP, împreună cu DSVSA, au confiscat hrana din frigiderul în care erau depozitate alimentele primite de către bătrâni din partea copiilor lor: slănină, cârnați, ouă ș.a.m.d. Mâncarea primită de vârstnici de la rude a fost confiscată și incinerată, spre disperarea bătrânilor.
Ziar de Cluj le-a solicitat șefilor celor două instituții, DSP și DSVSA Cluj, să ne comunice de ce a fost necesară confiscarea produselor din centrele din Mociu și Gherla, ținând cont de faptul că beneficiarii afirmă că produsele din centrul de la Gherla le aparțineau și erau depozitate corespunzător, în frigidere, iar la Mociu produsele provenite din gospodăria anexă erau, de asemenea, de bună calitate și păstrate corect. Le-am cerut conducătorilor celor două instituții să ne informeze și în ce a constat solicitarea Consiliului Județean Cluj nr. 11947/28.04.2017, pentru a ne putea edifica dacă solicitarea CJ a avut un caracter obiectiv sau, dimpotrivă, unul tendențios.
Ce spune DSVSA?
Conform răspunsului primit din partea DSVSA Cluj, controalele efectuate fac parte din acțiunea tematică inițiată la solicitarea Consiliului Județean, în scopul verificării respectării legislației generale și specifice naționale și comunitare privind normele de igienă/ sănătate publică/ siguranța alimentară, în toate centrele din subordinea DGASPC Cluj care găzduiesc copii și adulți. O recunoaștere, așadar, a comenzii unice din partea CJ – Alin Tișe, o comandă ale cărei resorturi le vom afla cu siguranță în viitorul apropiat, existând posibilitatea ca această acțiune să facă parte dintr-un plan mai amplu, concertat pentru scopuri care pot merge până la destructurarea Direcției și externalizarea anumitor servicii sociale, Alin Tișe anunțându-și deja intenția de „privatizare” a azilelor de bătrâni și a centrelor de plasament pentru copii.
Reprezentanții DSVSA Cluj au explicat pentru Ziar de Cluj și motivele pentru care s-a luat măsura distrugerii unei cantități impresionante de alimente aparținându-le unor persoane amărâte, instituționalizate (298,58 kg produse alimentare). „Neconformitățile” constatate de către inspectorii DSVSA au fost, conform declarațiilor oficiale, următoarele: „depozitare de produse alimentare neambalate sau fără elemente de identificare prin care să poată fi stabilită originea, producătorul (ele erau produse în ograda centrului – n.r.), termenul de valabilitate, condițiile de păstrare etc. (carne porc, brânzeturi, slănină, untură, legume congelate); depozitarea de produse alimentare cu modificări organoleptice vizibile (brânzeturi cu zone extinse de mucegai); depozitarea de produse alimentare de origine animală și nonanimală al căror regim termic de păstrare impus de producător a fost schimbat din condiții de refrigerare în condiții de congelare, situație care a cauzat implicit și schimbarea termenului de valabilitate; niciunul din alimentele de origine animală și nonanimală dirijate pentru a fi distruse nu prezentau buletine de analiză sau alte documente care să ateste originea și calitatea lor”. De asemenea, reprezentanții DSVSA au mai precizat și faptul că materiile prime de origine animală și nonanimală recepționate, depozitate și prelucrate într-o unitate de alimentație colectivă tip cantină trebuie, conform normelor legale, să provină din unități autorizate și/sau înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, condiție care nu a fost îndeplinită de către conducerile celor două centre verificate.
Ce spune DSP?
Reprezentanții DSP ne-au confirmat, la rândul lor, faptul că acțiunile de control au fost efectuate la cererea Consiliului Județean, condus de către liberalul Alin Tișe. Inspectorii sanitari din cadrul DSP Cluj au efectuat verificări minuțioase la cele două unități de îngrijire și asistență pentru vârstnici din Mociu și Gherla, formulând prescripții și recomandări cu termene de remediere pentru neconformitățile constatate (DSP nu specifică natura acestor neconformități).
Așadar, în timp ce reprezentanții celor două centre reclamă că le-a fost confiscată hrana de bună calitate (hrană produsă de către vârstnici în gospodăriile anexe sau primită de la rude), reprezentanții celor două instituții ale statului denunță nereguli prin care își justifică măsura confiscării alimentelor. Cum mâncarea a fost deja distrusă, autoritățile rămân cu declarațiile și cu justificările, iar bătrânii cu paguba. Dacă mâncarea primită de la aparținători nu poate fi depozitată și consumată de către persoanele instituționalizate, DSVSA ar putea pe viitor, la fel de bine, să confiște și să distrugă și mâncarea persoanelor internate în spitale, primită de la rude. Și spitalele au cantină, așa că, legal, nu s-ar justifica prezența alimentelor de acasă, lângă patul bolnavilor. Când legislația este aplicată la sânge, la comandă (uneori, politică), litera aplicată a legii poate să nu fie și în spiritul ei, a uzanțelor încetățenite în timp sau a normalității.