Din oras

Bartok Blanka, cercetatorul UBB publicat in “Nature Communications”: “Studiul abordeaza o tema relevanta nu numai din punct de vedere climatologic, dar si din punctul de vedere al energiei”

Un cercetator clujean a demonstrat ca schimbarile climatice nu vor afecta productia de energie fotovoltaica in lume. Publicarea in prestigioasa publicatie Nature Communication a studiului, apartinand lect.univ. dr. Blanka Bartok, din cadrul Facultatii de Geografie a fost anuntata de oficialii Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca drept un rezultat de exceptie. Cercetatorul a dezvaluit pentru Ziar de Cluj care este importanta acestui domeniu pentru viitorul omenirii, cum a ajuns sa il aprofundeze si ce planuri de viitor are. 

Studiul publicat in revista „Nature Communications″ evalueaza “vulnerabilitatea productiei de energie fotovoltaica (PV) fata de schimbarile climatice proiectate pentru secolul al XXI-lea in Europa”, dupa cum explica oficialii UBB. Este vorba de una din energiile regenerabile strategice in Europa, in contextul potentialului ridicat de resurse de energie solara, mai ales in tarile mediteraneene. 

„Dezvoltarea spectaculoasa a sectorului PV este proiectata si in cele mai ambitioase planuri de dezvoltare durabila. Dupa cum se arata in studiu, desi schimbarile climatice vor modifica conditiile atmosferice, inclusiv nebulozitatea la scara locala, aceasta situatie nu reprezinta un risc pentru dezvoltarea fotovoltaica in Europa; productia energiei fotovoltaice nu va fi afectata in mod semnificativ de schimbarile climatice; nici in ceea ce priveste productia medie, nici in ceea ce priveste variabilitatea sa temporala (zilnica, intra-anuala sau inter-anuala), care este cruciala pentru a asigura stabilitatea productiei”, au prezentat reprezentantii universitatii concluzia generala studiului publicat in revista. 

Este mentionata, totusi, si “incertitudinea care afecteaza acest tip de studii”, mai ales ca au fost avute in vedere diverse “scenarii ale schimbarilor climatice si diferite simulari in cadrul acestor scenarii care permit caracterizarea mai robusta a schimbarilor si reducerea inscertitudinilor asociate cu estimarile pentru viitor”. 

Despre motivul pentru care studiul „The impact of climate change on photovoltaic power generation in Europe” a fost selectat pentru publicare, cercetatorul apreciaza ca “abordeaza o tema relevanta nu numai din punct de vedere climatologic, dar si din punctul de vedere al energiei”. 

„Are un caracter interdisciplinar, iar rezultatele contureaza de fapt viitorul cam apropiat in ceea ce priveste aplicatiile sistemelor de energii solare. Sectorul fotovoltaic devine cat mai relevant si din urma acordului pentru clima de la Paris care a fost adoptat in decembrie 2015 si care prevede inlocuirea resurelor convencionale  cu cele null-carbon dupa 2050. Astfel, aplicatiile fotovoltaice au un viitor promitator pe plan mondial. Totusi criterul cea mai strict in procesul de publicare in revistele prestigioase cum este si Nature Communication consta in continutul stintific si corectutudinea din punct de vedere metodologic a articolului. In elaborarea articolului am folosti simularile climatice  cele mai recente elaborate de diferite institutii de cercetare din Europa, si am aplicat metode noi in proiectarea viitorului aplicatii potovoltaice”, explica ea. 

In privinta viitorului sectorului fotovoltaic, ea a apreciat ca este convinsa ca  acest sector se va dezvolta semnificativ. 

“Intotdeauna mi-a interesat atmosfera si fenomenele atmosferice. Lucrez pe tema schimbarilor climatice, inclusiv schimbarea radiatiei solare chiar din studentie. Temele disertatiilor mele (bachelor, master, doctor) erau strans legate de variatia radiatiei solare si a nebulozitatii in Europa”, a marturisit clujeanca.

Bartok Blanka a urmat Facultatea de Geografie la UBB, fiind licentiata in meteorologie-hidrologie. 

“ Am terminat geografie aici la Facultatea de Geografie, UBB, cu specializare in meteorologie-hidrologie. Dar, cum am spus, meteorologia era intotdeauna subiectul meu preferat. Am avut si dascali foarte buni si din tara si din strainatate. Nu intentionez sa ma mut in strainatate, dar, desigur, as vrea sa sustin o colaborare stiintifica foarte stransa cu institutii din strainatate”, a mai precizat cercetatorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *