Vocea ta

Azi s-au demontat, pentru totdeauna, poveștile lui Emil ”OSĂ” Boc despre Oraș: ”Nimeni nu este uitat, nimeni nu este lăsat în urmă. Orașul pentru oameni, nu pentru profit. Eco, nu ego”

Concluzia celor trei zile de Festival KHETANE/ÎMPREUNĂ, o scrie pe Clujul Civic, activistul clujean, Szakats Istvan: ”Domnul Primar Boc nu ne-a onorat cu prezența nici azi la Khetane. Invitațiile trimise pe mail s-au întors cu „due to unexpected volume or user complaints”, și edilul nostru nici pe Fb n-a dat cu seen la mesaje. Speram să ajungă la el măcar invitația filmată cu cetățeni clujeni din Pata – preluată inclusiv de presa centrală. Dar nu. La dezbaterea publică de azi, pe tema justiției sociale, am participat totuși vreo 60 persoane: membri ai comunității, reprezentanți ai Prefecturii, DASM și ADI-ZMC, sociologi, avocați, activiști, politicieni, istorici, cercetători, și o mulțime de clujeni „simpli”. Iată o reflexie pe marginea evenimentului, scrisă de consiliera local Alexandra Oană.
”Orașul pentru oameni, nu pentru profit.
Nimeni nu este uitat, nimeni nu este lăsat în urmă.
Eco, nu ego.
Pata Rât este locul unde toate aceste declarații ale domnului primar Boc se dezvăluie drept ceea ce sunt: retorică și PR.
Din acest motiv nici nu a participat azi la dezbaterea despre justiție socială, organizată chiar în Pata Rât. În ghetou nu poți deghiza absența politicilor de locuire în fraze corecte politic, dar lipsite de vreo acoperire reală.
Nu poți rosti aceste cuvinte în locul a cărui simplă existență le contrazice și anulează.
Îl invit pe domnul primar să se uite în ochii copiilor care nu au cunoscut vreodată altă realitate decât cea a gunoiului când mai vorbește despre eco, nu ego.
Adevărul este că orașul cu unul dintre cele mai bogate bugete din țară i-a condamnat pe acești copii la o viața de excluziune și sărăcie lucie.
Și sunt tot mai mulți copii în Pata Rât. E una dintre imaginile care te izbește când intri în ghetou – puzderia de puști ce fug de colo-colo printre barăci și mulțimea de tineri în ochii cărora poți citi orice, mai puțin optimism și încredere în viitor.
Își asumă autoritățile vreo responsabilitate? Ne-am împăcat deja cu ideea că locul în care s-au născut le va fi și destin? Suntem conștienți de costurile și consecințele sociale ale abandonării lor în mizeria ghetoului?
Recent, administrația locală a alocat 6.5 milioane euro pentru achiziția sediului BCR de pe Barițiu pentru a-l transforma în clădire de birouri a Primăriei.
Domnul primar ne-a explicat atunci că astfel dă dovadă de bună gospodărire a banului public și de grijă pentru calitatea serviciilor de care beneficiază cetățenii.
Ce dovedește faptul că de mai bine de 10 ani pentru locuințe sociale nu se găsesc niciodată bani? Că programele Pata 1 și Pata 2 sunt finanțate aproape exclusiv din bani norvegieni, iar când fondurile externe se termină programele se blochează, Primăria nefiind dispusă să aloce un sfanț din banii proprii? Sau că la Cluj-Napoca a fost nevoie de 10 ani pentru construirea unui bloc social cu 18 apartamente pe strada Ghimeșului?
Așa cum nu poți trezi un om care se preface că doarme, nu poți mișca o administrație care se preface că îi pasă.
Lucrul acesta e dureros de clar pentru oamenii din Pata Rât. Toți sunt cât se poate de conștienți că nu există în ochii autorităților. Că e nevoie de ei pentru munca pe care o depun în rampa de gunoi, dar că în schimbul acestei munci, dacă în alte țări se primesc bonusuri, la Cluj-Napoca au parte de marginalizare și stigmă.
Mă întreb însă ce urmează. Pata Râtul crește cu o viteză mult mai mare decât reușesc programele sociale să scoată familiile din ghetou. Ce se va întâmpla când copiii pe care i-am văzut acolo vor crește și își vor cere dreptul la existență, în felul în care vor ști să o facă?
Aceasta este o întrebare care pare să nu existe pentru administrația locală.
S-a discutat mult la dezbaterea de azi despre motivele pentru care primăria alege cu bună știință să nu facă nimic concret în privința Pata Râtului. A fost, cred, tema cea mai dezbătută.
Voi ce credeți? De ce nu face nimic Primăria în privința Pata Râtului?”
Știm, Oastea Domnului Nostru Emil Boc, aprobă ce face acesta. Le-am citit în aceste zile comentariile stupide, rasiste, exnofobe și lipsite de orice omenie, glumițe de Autobază CTP, la materialele pe subiect. Trist este și faptul că presa de chitanțier, în goana după ”audiență” nu a făcut nimic să mai tempereze festivalul comentariilor imbecile. Asta este, cu indivizi care încă-și mai păstrează cearceafurile de ”câștiguri” la Caritas, în speranța că se va ”redeschide” și vor câștiga nimic de opt ori, cu bișnițari imobiliari, membri de partid înșurubați în sinecuri publice, cu ceata de funcționari publici mituită salarial cu prime de osânză, o educație tributară naționalist-securismului UASCRist, Orașul acesta va mai pluti o vreme în derivă, între două ape, ca Titanicul, cu UNTOLD-ul urlând pe punte, fiind scufundat de mult în marea de interese de cumetrie care sufocă administrația publică locală.