Avocatul Tasnadi Istvan a acceptat să vorbească în cadrul unui interviu despre acea ”coardă sensibilă” din justiție: urmașii celor decedați în accidentele rutiere și prețul cerut în instanță pentru pierderea unui om. Cu o experiență vastă în penal, cu cauze în Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și București, Istvan Tasnadi împărtășește cu noi câteva informații din culisele proceselor și face o paralelă între mentalitatea din alte state și cea din România, când vine vorba de acordarea de despăgubiri pentru rudele victimelor decedate în urma unui accident rutier.
Urmăriți un interviu acordat pentru Ziar de Cluj:
Rep.: În momentul în care reprezentați o parte vătămată într-un proces cereți daune. Cum se calculează aceste daune?
Av. Tasnadi: În principiu, daunele se împart în daune morale și daune materiale. Cele din urmă vor fi dovedite prin înscrisuri, în vreme ce daunele morale reflectă durerea încercată, suferința cauzată persoanelor cu ocazia pierderii unei persoane dragi și apropiate. Sumele se stabilesc, în general, prin jurisprudență, nu există o grilă propriu zisă. Trebuie luate în calcul mai multe aspecte. Dacă o persoană a decedat într-un accident rutier și în urma lui a rămas un copil, se evaluează pierderea familiei. Gândiți-vă în primul rând că din acel moment în familia respectivă lipsește un venit financiar, care trebuie luat în calcul în momentul în care se cer daunele. Apoi, cea mai importantă este latura afectivă. Dacă avem o soție care a rămas văduvă și trebuie să își crească copilul sau copiii nenăscuți la momentul accidentului? Acelor copii ea trebuie să le explice de ce tatăl lor lipsește din viața lor.
Rep.: Cât din sumele cerut sunt aprobate de instanță?
Av. Tasnadi: În ceea ce privește cuantumul daunelor, se cere mai mult și, în general, se cam taie din sume le cerute. Mă bucur să afirm că am observat, de-a lungul timpului, o ascensiune a valorii acordată în raport cu suma cerută.
În Ungaria, de exemplu, unde nu există grilă ca și în România, se ia în calcul dacă persoana decedată a avut o familie, gradul de rudenie al celor care solicită față de persoana decedată și în general situația financiară înainte de producerea accidentului rutier.
Practica aceasta se ia în considerare și în instanțele din Româinia. Dacă defunctul avea o contribuție semnificativă la ”coșul” familiei, acea sumă nu mai există, trebuie compensată acea pierdere.
În primul rând, ca avocat de parte vătămată trebuie să fim foarte sinceri și să reflectăm durerea reală. Desigur, nu o să putem în totalitate să redăm durerea simțită de rudele persoanelor decedate în situații atât de tragice precum accidentele rutiere, dar trebuie să punem accent pe pierdea celui apropiat și pe durerile morale sau fizice, dacă e cazul.
Rep.: Se spune că în România omorul prin accident rutier înseamnă pedeapsă cu suspendare. E adevărat?
Av. Tasnadi: Într-adevăr se acordă pedepse cu suspendare. Din păcate, am obervat că într-unele județe din țară procurorii sunt de acord cu încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, inclusiv pentru ucidere din culpă, în condițiile în care pentru conducere sub influența alcoolului se refuză acordul de recunoaștere. Din fericire, la Cluj nu am indentificat astfel de cazuri.
Rep.: Cine achită daunele? Cel care a provocat accidentul rutier sau asiguratorul?
Av. Tăsnadi: Daunele se plătesc exclusiv de către asigurator, pentru că avem și decizii de la Înalt Curte și de la Curtea Constituțională în care se spune clar că asiguratorul achită daunele suferite. Însă persoana care a cauzat moartea unei persoane este introdusă în cauză ca și intervenient, să fie acolo în proces.
Nu se ajunge la procedură până în momentul în care inculpatul nu este condamnat, cu excepția situației în care asiguratorul procedează la o ofertare. Se transmite o ofertă către părțile civile și acea ofertă este acceptată. Din păcate, sumele oferite de firme de asigurări prin procedura de ofertare înainte de condamnarea inculpatului sunt foarte mici, având în vedere că ei se iau după anumite norme interne.
Se uită la ce tip de accident e, ce grad de rudenie au persoanele care solicită daune, iar în funcție de propria lor grilă fac ofertarea.
Rep. Printre altele, am aflat că oferiți asistență juridică pentru o formațiune politică, care reprezintă minoritățile maghiare. Cum se împacă un specialist în penal cu spețe de civil și administrativ?
Av. Tasnadi: Totul a început în 2015, când am efectuat un stagiu de practică în Camera Deputaților și după acel stagiu mi-am dat seama că ar trebui să mă implic puțin și în activitatea comunității. Am vrut să sprijin cu ce pot și să contribui cu cunoștințele mele juridice, motiv pentru care am acceptat, în prima fază, să am un program de audiență. Primesc cetățeni, indiferent de etnie, le ascult problemele personale și încerc să identific și să ofer o soluție.
Rep. Ați consiliat un coleg care a avut câștig de cauză la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Despre ce a fost vorba?
Av. Tasnadi: Era vorba despre un proiect pentru Bugetarea Participativă din comunitatea respectivă, proiect respins pe justificarea că reprezintă un motiv etnic. În realitate nu era așa. Pur și simplu se dorea afișarea unor indicatoare turistice în mai multe limbi, dar s-a respins că ar reprezenta un motiv etnic.
Oamenii având cunoștință despre faptul că s-a pornit un program de consultanță juridică în cadrul formațiunii politice care reprezintă minoritățile maghiare, se adresează specialiștilor din acest proiect, înainte de a luat o decizie (n.red. de a renunța în a-și cere drepturile).
Rep: Care reprezintă o provocare mai mare: un proces penal sau consultanța juridică acordată minorităților?
Av. Tasnadi: Pentru mine, ambele sunt provocări de același nivel. Procesele penale în general se leagă de activitatea mea de avocat, iar consilierea minorităților, a colegilor de partid, a familiei sau a prietenilor se poate lega de partid sau nu. Dacă consiliezi un prieten o faci din bună credință.
În viața privată sunt o fire pașnică, deloc conflictuală, însă îmi place să fie respectate drepturile, acolo unde situația o impune. Ordine în viața personală și organizare, sunt aspecte pe care înca nu le-am stabilit ca pozitive sau negative.
Rep. Cât de important este ca o persoană care se implică politic să cunoască legea?
Av. Tasnadi: În orice funcție politică, în strucutră politică sau administrativă, trebuie să existe cel puțin o persoană care să cunoască legea, pentru ca administrația să se desfășoare în condiții legale și normale. Eu sunt de părere că specialiștii din toate domeniile trebuie incluși în obiectul de activitate al acelei administrații.