De câtev luni auzim din gura guvernanților numai cuvântul. AUSTERITATE. De câteva luni guvernanții se tot chinuie să facă economii la bugetul de stat și, chiar dacă a emis și un OUG în acest sens, nu-i iese. Dincolo de vorbe și de intenții vin faptele: atât Executivul, cât și Șparlamentul dar mai ales alte companii de stat au început să cumpere, frenetic, tot ce e mai scump în piață. Vorba bancului: ”Care este ultimul strigăt în materie de modă?” ”Răcnetul soțului la citirea facturii”…
La începutul lunii martie, Guvernul a ajuns la concluzi că nu prea mai are ce jupui de pe privați (dacă nu vrea să-i piardă cu totul) și că veniturile la buget sunt cu 20 de miliarde de lei mai mici decât cele estimate în decembrie. Așa că, premierul Nicolae Ciucă a cerut ministerelor să facă economii pentru a recupera suma respectivă.
La început a fost o solicitare de plan pentru reducerea de către ministere a cheltuielilor. Dar planul nu era și înplanul celor din ministere, așa că n-a dat roade. Așa că Guvernul s-a sumețit (electoral) și a anunțat un OUG pentru reducerea cheltuielilor. Dar, pe dinafară era vopsitgardul, înăuntru, jucăuș, rpdea ciolanul, leopardul: de la măsurile dure anunțate inițial, ce s-a adoptat ca OUG este cu mult mai blând cu ”omul gras de pe umerii celui slab”: coaliția de guvernare refuză în continuare să se atingă de pensiile speciale, dar și de interzicerea cumulului pensie-salariu.
Că nu se face să dai în alegător în anul dinaintea alegerilor. Toți au învățat din lecția lui Boc pe care o țară întreagă nu-l uită că le-a umblat în minus la ”penzie” și la ”salariu”.
Și ca să fie totul mai clar că ”austeritate se viuește, dar pe ici, pe colo” și dacă ”e anonimă, o semnează și Guvernul”, șparlamentarii și-au majorat sumele forfetare pe care le primesc pentru activitate, fix în timpul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor. Așa că și-au mărit fix sumele pe care nu sunt nevoiți să le justifice în totalitate. Bani care se pot strica, se pot pierde sau chiar fura.
Așa că ”aleșii” (inclusiv cei care urlă pe străzi despre ”nu ne vindem țara”) și-au majorat cu 7.500 de lei (1.500 de euro) suma forfetară primită de la Parlament, valoarea totală ajungând la 35.500 de lei pe lună. Și ca să fie totul clar cu privire la ”reducerea cheltuielilor”, pe lângă majorarea asta, șparlamentarii și-au adăugat și noi domenii în care pot folosi banii, inclusiv promovarea mesajelor pe rețelele de socializare. O simplă declarație justifică jumătate din cheltuirea celor 35.000 de lei pe lună.
Ia să deschidem noi Codul Fiscal, această Kama Sutra a pozițiilor prin care ANAF ne face la portofele și să vedem cât din suma de 35.000 de lei pe lună poate să o justifice vre-un IMM-ist printr-o simplă declarație? ZERO, NADA, NIMIC. Că se prăvale ANAF cu supra măsură pe delicvent!
Și, ca să fie mesajul clar, această modificare s-a făcut vineria, ca hoții, când nu e activitate în Șparlament, pe ascuns care va să zică…
Și, că tot veni vorba despre reducerea cheltuielilor, ia să vă facem o listă cu ce înțeleg șparlamentarii și funcționarii statului prin ”austeritate”:
- La finalul lunii februarie a apărut în presă și modul în care Camera Deputaților a preluat o clădire care servea drept sală de conferințe și patru terenuri de tenis, toate aflate pe un teren de aproximativ 5.000 de metri pătrați din incinta Palatului Parlamentului. Acum, Camera Deputaților urmează să încheie un contract pentru lucrări de renovare la baza sportivă, valoarea totală a contractului fiind de 2.773.109 lei, adică aproximativ 550.000 de euro.
- Camera Deputaților a mai lansat recent în SEAP o licitație pentru mobilier în valoare de 1,3 milioane de lei, însemnând scaune din piele naturală, o canapea și măsuțe de cafea. Parlamentarii din prima cameră vor să mai cumpere și un set format din canapea cu două fotolii de piele și o măsuță de cafea, 20 de mese de ședință și 20 de biblioteci. În plus sunt licitate și 40 de măsuțe de cafea cu sticlă fume securizată și picioare din alamă. Valoarea estimată a achiziției este de 1.299.159,33 de lei.
- Senatul intenţionează să cumpere 22 de autoturisme tip limuzină, iar Camera Deputaţilor achiziţionează servicii de întreţinere şi reparaţie pentru 48 de autovehicule din dotare. Potrivit e-licitatie.ro, valoarea estimată a contractului de furnizare a celor 22 autoturisme este de 4.537.815,13 lei.
- De asemenea, Senatul mai achiziţionează servicii de proiectare pentru lucrări de reparaţii capitale la terasele circulabile din Corpului E3, cota +31,50 m şi cota +25,50 m, din Palatul Parlamentului, în valoare totală estimată de 300.000 de lei, precum şi un contract de lucrări de contorizare a unor corpuri, inclusiv a două lifturi, pentru alimentarea electrică a UPS-urilor aferente serverelor Senatului României, precum şi de înlocuire a tablourilor electrice aferente iluminatului arhitectural de pe terasa Corpului A1, în valoare estimată de 1.263.045,3 lei.
- De cealaltă parte, Camera Deputaţilor achiziţionează servicii de întreţinere şi reparaţie a autovehiculelor Camerei: 30 de autoturisme AUDI, trei BMW, cinci VOLKSWAGEN şi şapte MERCEDES, pentru perioada 01.05-31.12.2023. Valoarea totală estimată a contractului este de 427.058,82 lei pentru perioada de până la 31.12.2023 şi de 640.588,24 lei în cazul prelungirii perioadei până la 30.04.2024.
- La portofoliul Muncii, deținut de către social-democratul Marius Budăi, se achiziționează în procedură de urgență 60 de mașini în valoare de 5,7 milioane de lei.
- Ministerul Economiei a achiziționat și el 4 autoturisme la prețul de 379.000 de lei, printr-o licitație lansată în februarie 2023 și atribuită către Renault Commercial Roumanie pe 10 aprilie 2023.
- Ministerul Sănătății a cumpărat 8 mașini, printr-o licitație lansată pe 4 mai. Conform ministerului, autoturismele sunt necesare pentru desfășurarea activității de îngrijiri paliative în cele 8 Centre Pilot Proiect „Creșterea capacității instituționale pentru dezvoltarea națională coordonată a îngrijirilor paliative și îngrijirilor la domiciliu”. Contractul a fost finanțat cu fonduri UE și are o valoare estimată de 696.000 lei.
- Un alt minister care s-a grăbit să facă achiziții este ministerul Mediului, care luna trecută a lansat o licitație pentru achiziția a 2 autoturisme electrice prin „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024”, denumit generic Rabla Plus. Valoarea estimată a contractului este de aproape 290.000 de lei.
- Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), a aplicat pe 5 mai la o licitație pentru achiziția a 18 autoturisme noi, dintre care 4 electrice. Autoritatea a motivat în caietul de sarcini că autoturismele pe care le deține sunt „într-o stare tehnică precară” și că au nevoie de cheltuieli mari de întreținere și reparare. Valoarea totală estimată este de peste 1,9 milioane de lei.
- 31 de autoturisme noi vor ajunge și la Garda Națională de Mediu, licitația fiind lansată pe 28 aprilie. Valoarea estimată a contractului, finanțat din fonduri bugetare, este de aproape 3 milioane de lei.
- Consiliul Concurenței a lansat o licitație pe 4 mai pentru achiziția a 4 autovehicule, cu o valoare estimată a contractului de peste 380.000 de lei.
- ANAF cumpără 40 de mașini, împărțite astfel: 12 autoturisme cu 7 locuri, contractul având o valoare estimată de 885.000 de lei; 28 de autoturisme cu 5 locuri, cu o valoare estimată[ de 1,71 de milioane de lei. ANAF a motivat că dintre mașinile pe care le deține în prezent, o parte sunt foarte vechi, având chiar și 20 de ani vechime, iar 8 dintre ele, care sunt încă funcționale, vor fi pasate către alte instituții.
Poate nu ați înțeles bine. Austeritatea nu este pentru valorile neamului, ci pentru sclaveți.