Proces patologic complex, determinat de dereglarea metabolismului lipidic si caracterizat prin grave tulburari de irigatie, ateroscleroza este determinata de ingrosarea peretelui arterial si stenozarea lumenului arterelor.
Boala se instaleaza insidios inca de la tinerete si afecteaza, in special barbatii, mai ales intre 45-55 de ani. Referitor la patologia varstei a treia, specialistii sunt unanim de accord in a aprecia ateroscleroza drept boala cea mai frecventa si cu manifestarile clinice cele mai severe si de a o situa pe primul loc in topul cauzelor de deces prin boli cardiovasculare. Exista afirmatia conform careia, daca problema ateroscleirozei si a bolilor de inima si-ar gasi rezolvarea, speranta de viata a oamenilor ar creste cu zece ani!
La aparitia bolii concura o serie de factori: predispozitia ereditara, sexul, varsta, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hiperlipidemia, hipercolesterolemia, fumatul, alcoolul, obezitatea, guta, infectiile, tulburari endocrine, etc.
Arteroscleroza afecteaza majoritatea arterelor mari si mijlocii, in ordinea importantei si a gravitatatii localizarile fiind: arterele coronare (in 90-95 %), aorta (in special la barbatii de peste 40 de ani), arterele cerebrale, renale, abdominale si periferice.
Indiferent de localizare, sub actiunea factorilor incriminati au loc simultan doua tipuri de leziuni: formarea ateromului si sclerozarea vaselor.
Intr-o prima faza, are loc depunerea de lipide sub forma de pete sau benzi galbui in tunica interna a arterelor (intima), proces numit hiperlipemie.
Urmeaza impregnarea progresiva a peretilor arteriali cu colesterol si calciu (cu formarea de ateroame), care duce la obliterarea vaselor si la pierderea elasticitatii acestora prin distrugerea fibrelor elastice si inlocuirea lor cu fibre conjuctive colagene.
Placile ateromatoase au forme si marimi diferite, dar, in urma unor procese fermentative, se transforma intr-o masa amorfa, asemanatoare terciului, care se revarsa in circulatia sangvina, determinand embolii.
Vasele devin dure, rigide si se deformeaza, cu efecte detectabile prin palpare. Cresterea rezistentei periferice, datorate ingustarii lumenului vaselor afectate, impune inimii un efort suplimentar (manifestat prin cresterea presiunii arteriale, mai ales sistolice) si produce un deficit de irigatie a tesuturilor aferente.
Ruperea accidentala a placilor aterosclerotice sau a vaselor nou formate in masa acestora determina producerea de hemoragii intravasculare, cu formarea de cheaguri de sange (trombi), care impiedica si mai mult circulatia sanguina, determinand instalarea accidentelor acute, cu posibila evolutie fatala.
