Deratizarea de toamnă din Cluj-Napoca a creat panică în rândul iubitorilor și proprietarilor de animale. Pe de o parte, oamenii se tem că stațiile în care se află substanța otrăvitoare sunt ușor accesibile copiilor și animalelor, iar pe de altă parte spun că au găsit pisici moarte, care mâncaseră șoareci și șobolani otrăviți. Reprezentanții firmei Coral Impex, care se ocupă de deratizare, dau asigurări că totul se face ca la carte și nu există niciun pericol pentru oameni și animale. Medicii veterinari subliniază că într-adevăr un șobolan otrăvit poate fi mortal pentru o pisică, dacă aceasta din urmă îl mănâncă. Este important ca cetățenii să își supravegheze animalele în perioada de deratizare. Acest proces este vital pentru oraș, în condițiile în care rozătoarele sunt purtătoare de boli și, mai mult, pot produce pagube economice importante.
„După cum știți sau nu știți, la nivel de Cluj a avut loc o mișcare de deratizare care pune în pericol atât animalele cât și copiii deoarece deștepții le-au amplasat și pe lângă parcuri de joaca, iar cutiile sunt foarte accesibile” – așa arată una din postările de pe rețelele de socializare cu privire la modul în care se face deratizarea.
Alte mesaje sunt însoțite de imagini cu cutiile în care este pusă otrava pentru rozătoare și cu pisici moarte. Oamenii spun că pisicile au murit după ce au mâncat șobolani și șoareci otrăviți.
Ziar de Cluj a luat legătura cu reprezentanții Coral Impex și cu un medic veterinar pentru a ne explica ambele situații: sunt sau nu periculoase stațiile și substanțele pentru oameni și animale și ce se întâmplă dacă un animal mănâncă un șoarec otrăvit?
1. Reprezentanții Coral Impex asigură cetățenii că stațiile cu subtanțe otrăvitoare sunt foarte bine ancorate și încuiate astfel că accesul la „grâul” otrăvit este foarte dificil de realizat. Cutiile respective sunt din plastic, dar sunt greul de deschis.
„Am primit apeluri de la cetățeni care au copii și animale, care spuneau că au văzut astfel de stații din plastic. Le-am explicat faptul că nu este niciun risc, că sunt bine ancorate și dacă cineva vrea să spargă stația e nevoie de un obiect foarte dur pentru a face acest lucru. În ceea ce privește otrava, substanța respectivă este dozată pe kilogram, ceea ce înseamnă că este puțin toxică pentru un copil sau un animal de companie, care ar trebui să mânânce câteva kilograme de otravă ca să își facă efectul. Mai mult, pisicile nu mănâncă genul acesta de otravă pentru că este vorba despre grâu”, au explicat reprezentanții Coral Impex.
Pe toate stațiile și în tot orașul sunt amplasate afișe despre acțiunea de deratizare. Numărul de telefon al firmei care se ocupă de deratizare este notat pe aceste afișe.
2. Medicii veterinari spun că o pisică sau un câine care mănâncă un șobolan otrăvit într-adevăr se poate otrăvi la rândul său.
„Un șobolan otrăvit reprezintă un pericol pentru o pisică pentru că substanța se metabolizează în organismul acestuia, e posibil să mai rămână în stomac o parte din otravă. Acest gen de substanță este un puternic anticoagulant care produce hemoragie internă rozătoarelor. Există și un antidot pentru animalele care au ingerat șoareci sau șobolani otrăviți – vitamina K, care se administrează la câteva ore de la ingerare. Este însă mai important ca oamenii să își supravegheze animalele de companie în această perioadă pentru că deratizarea trebuie făcută. Șobolanii sunt purtători de boli grave”, a afirmat medicul veterinar Andrei Timen.
De ce trebuie făcută deratizarea în oraș?
Reprezentanții firmei Coral Impex spun că rozătoarele produc pagube economice importante: odată pătrunse într-o clădire, rozătoarele pot roade cablurile de comunicații, pot compromite rezervele de hrană sau alungă clienții din supermarketuri. Rozătoarele transmit numeroase boli infecto-contagioase grave, dintre care unele transmisibile la oameni, cum sunt: tularemia, trichineloza, leptospiroza, bruceloza, icterul infecțios, antraxul, rujetul, ricketsiozele, toxinfecțiile alimentare, pseudopesta aviară, pesta porcină, turbarea, teniazele etc.
Prin particularitățile, mobilitatea și frecvența lor excesivă, rozătoarele reprezintă vectori permanenți și contribuie în mare măsură la diseminarea pe scară largă a infecțiilor, la transportul și la lărgirea focarelor naturale de boală.