În biroul primului ministru Ludovic Orban a avut loc o chermeză în data de 25 mai, ziua de naştere a acestuia. În birou, fără măşti pe figură, cu resturi de mâncare pe masa de lucru, o sticlă de tărie pe bibliotecă (sau ce o fi fiind aia), cu Orban fumând, se aflau vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și ministrul Economiei, Virgil Popescu. În partea cealaltă a camerei se aflau, potrivit surselor din PNL, deputatul Ben Oni Ardelean, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Fără măşti, unii cu paharele în mână, nedistanţaţi social, unii trăgând din ţigară sau trabuc.
Ni se spune, în apărarea “normalităţii” lui Sică Mandolină fotografiat în biroul său trăgând la măsea şi din ţigară, bot în bot cu un grup de “tovarăşi”, fără mască pe bot şi fără distanţare socială, că dacă “azi s-ar turna serialul Dallas, J.R. Ewing ar avea în permanenţă un pahar cu lapte pe birou, iar Sue Ellen ar bea apă cu lămâie şi ar merge la psiholog să discute despre dependenţa de dulciuri”.
FALS! JR Ewing trăgea la măsea în biroul său, conform scenariului şi rolului său de om de afaceri, pe banii lui – undeva în anii 70 ai secolului trecut când se fuma şi în cabinetul medicului, fără să existe o lege restrictivă în acest sens. Orban şi gaşca sa fumează în biroul de prim ministru (o lege încălcată); bea la locul de muncă (care nu e particular ca la JR Ewing) – altă lege încălcată; socializează nedistanţat şi fără mască în birou (aşa cum suntem noi obligaţi să stăm, că poate ne amendează miliţienii lui Vela) – o altă normă cu statut de lege încălcată. Nici nu mai ştim câte legi sunt încălcate în acea fotografie, dar bunul simţ este strivit clar şi, este violat în permanenţă de atunci de către postacii PNL şi “binevoitorii” de serviciu, de către “puncatjele” de comunicare ale PNL.
Se “bagă în ele” cu JR Ewing în biroul lui de om de afaceri, pe banii lui şi fără legile şi interdicţiile despre care vorbim, care au fost taxate şi cu amendă de 10 mii de lei la un pensionar cu 800 de lei pensie pe lună, ca să se spele imaginea lui Mandolină băgând la maţ la slujba plătită din banii de taxe şi impozite ale românilor. Cum e aia să vii timp de două-trei luni ca un cioclu cu masca pe figură să guiţi restricţii pentru românii “care trebuie să înţeleagă binele pe care li-l doreşti”, şi să fii surprins în poză ca un lăutar trăgând din chiştoc în biroul de prim ministru?
Parcă miliţienii din subordinea acestora le-au făcut dosar penal acelor asistente medicale din Vrancea care au cântat nedistanţate social şi fără mască într-o cameră de spital. Şi acelea doar au cântat. Iar ăştia de au tras la măsea şi fumează bot în bot în biroul prim ministerial, doar plătesc niţică amendă.
Şi există indivizi care făceau revoluţii stradale mai an care consideră „normalitate” ce fac ăştia.
(Începi să te-ntrebi de ce nu a năvălit vajnica Miliţie română cu pulanele peste ei să le spargă cumetria, aşa cum o făceau cu romii. Şi să întrebi de ce vajnica Miliţie Veleană nu mai face glume cretine pe Facebook cu „âmi cer ertare de la domni poliţai”? Acum cu Ludovic Orban cu ochii umflaţi şi buza sângerândă, aşa ca la ţiganul acela din Ferentari?)
”Am muncit de ziua mea” – are tupeul să ne spună Mandolină într-un comunicat oficial. Care nu este despre demisie cum ar fi trebuit, ci despre „normalitatea” omului care trage la măsea la locul de muncă.
Dar, întreb să mă aflu în treabă: există vreo lege care dă liber românilor de ziua lor? Sau o fi vreun sfânt Mandolină al Klaustrării în calendar şi eu nu ştiu?
Din 16 martie 2016 românii nu au mai avut voie să fumeze în spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, la locurile de joacă pentru copii – inclusiv în cele din parc – , în unitățile de învățământ, în unitățile sanitare, precum și cele destinate protecției copilului. Țigările au fost interzise în baruri, restaurante și cafenele. Cei care au avut chef de o țigară au trebuit să iasă afară.
Adică au intrat ei, reglementatorii şparlamentari peste viaţa noastră, ne-au dat afară din baruri (unde nu-i chemase nimeni), din restaurante (unde iar nu-i chemase nimeni), din birourile noastre (proprietatea noastră, nu “a poporului” ca biroul primului ministru) şi ne-au reglementat ce avem voie să facem în numele unor tirpilici „corecţi politici” care-şi târau (înainte de pandemie) plozii şi de sub un an în crâşme şi restaurante la ore târzii din noapte – părinţi moderni, „oupănmaind”, nene!
Au făcut-o pentru voturi, că ei ştiau (şi ştiu) că dau legi doar ca să se micţiune pe ele. Pentru populime.
Prin urmare ce au făcut neterminaţii din Guvern „de ziua lui Mandolină” este nesimţire în stare pură. Ar trebui să plătească ei toate amenzile date românilor în starea de necesitate şi cea de alertă de către miliţienii lor pentru „nerespectarea” restricţiilor de pandemie.
Aşa că la fel de jegoasă ca şi gestul în sine îmi pare tentativa de luat apărarea (că „oameni” şi ei) şi ce alte “punctaje” li se mai dă la mestecat idioţilor utili şi pe care aceştia le înghit cu generozitatea cu care guvernanţii îi amendează din orice poziţie!
Văd că a primit şi madama de la Muncă „punctajul” de comunicare de la partid. „Normalitate”, „asumare” şi alte bla-bla-uri sunt cuvintele cheie de turnat în capul celor dispuşi să lase de la ei – că “pe vremea PSD” “se fura, nu se fuma”.
Citez: „Este mai bine cu o greșeală asumată prin plata imediată a amenzii decât cu intimidare și cu acoperitul lucrurilor prin diverse metode”, afirmă sinistrul Muncii.
Asumare era cu cerere de iertare în public şi cu demisie!
Normalitate era fără să se întâmple aşa ceva!
Şi, gata!