In 16 februaie 2012, la Cinematograful Arta din Cluj-Napoca rula ultimul film sub egida RADEF. Sala cu 208 locuri a rezistat vremii si a gazduit, timp de un secol, proiectia a mii de filme pentru publicul clujean. De anul trecut, cinematograful este in proprietatea familiei Sebestyen, care incearca, acum, sa redea publicului printre cele mai vechi cinematografe din tara.
Monica Sebestyen bate in fiecare luna drumul de la Bucuresti la Cluj. Tanara a mostenit, impreuna cu familia ei, Palatul Sebestyen din centrul Clujului si s-a trezit, dupa un proces indelungat, proprietara de sala de cinema. Un cinematograf cu o vechime de 100 de ani, printre cele mai vechi din tara, in care au rulat mii de filme de-a lungul timpului.
Mostenitoarea este una dintre urmasele antreprenorului David Sebestyen, cel caruia i se datoreaza cladiri emblematice din Cluj, cum ar fi Palatul de Justitie sau cladirea de pe strada Universitatii 1-3. Anul trecut, familia Sebestyen a intrat in posesia unei parti din cladire, in urma unui proces indelungat de retrocedare. Brusc, a devenit singura familie din tara cu un cinematograf pe lista de proprietati.
Monica Sebestyen este cea care se preocupa indeaproape de redeschiderea salii de cinema. Anul trecut a infiintat Asociatia “Arta in dialog”, prin care incearca sa atraga fonduri si sa organizeze evenimente care sa duca, intr-un final, la relansarea “Cinema Arta”. Tanara spune, insa, ca este foarte greu sa faci fata pietei digitale cu o sala care a ramas cu un proiector pe pelicula.
Ultimii administrator ai spatiului, RADEF, au plecat la inceputul anului trecut, intr-o perioada in care publicul de cinema „de centru” a scazut simtitor, in defavoarea multiplexurilor din mall-uri. De atunci, tanara incearca sa gaseasca cele mai potrivite solutii pentru relansarea cinematografului.
“Este o preocupare constanta, mereu caut persoane care sa ne poata sustine, ca si logistica si implicare fizica, pentru redeschiderea cinematografului”, spune mostenitoarea cladirii din centrul Clujului.
Cel mai mare impediment este trecerea de la tehnologia de pelicula la cea digitala. “Aceasta afacere, sa-i spunem asa, nu este profitabila deloc, deoarece in acesti ani se face tranzitia catre era digitala. Si in Europa se inchid cinematografe, mai ales cele cu un singur ecran”, spune Monica Sebestyen.
Pentru acest lucru, investitia ar fi foarte mare, numai aparatura pentru proiectia digitala ar costa in jur de 70.000 de euro.
Odata cu plecarea RADEF, Cinematograful Arta a ramas cu un proiector de pelicula, fabricat in anii ’70. Cu ajutorul lui pot fi vazute, inca, filme in sala de cinema, insa in scurt timp filmele nu se vor mai gasi decat in format digital. De altfel, “Arta” face parte din reteaua “Europa Cinemas” care promoveaza, in special, filme europene.
Potrivit Monicai Sebestyen, multe sali care fac parte din aceeasi retea europeana se confrunta cu acesta problema: exista presiuni din partea distribuitorilor de film pentru trecerea la aparatura digitala, iar tot mai greu se gasesc filme pe pelicula.
O istorie de 100 de ani
Anul acesta se implinesc 100 de ani de la deschiderea Cinematografului “Arta” din Cluj. Cladirea Sebestyen, de pe strada Universitatii 1-3, a fost in asa fel conceputa de la bun inceput incat sa gazduiasca si un cinema. Pe atunci se numea “Select”, iar de-a lungul timpului a avut mai multe denumiri.
“S-a numit Select in perioada interbelica, până în anii ‘48, dupa aceea s-a numit Maxim Gorki, apoi Tineretului si Arta”, spune Ucu Bodiceanu, cel care a pregatit, in aceste zile, o expozitie cu cinematografele vechi ale Clujului.
Producatorul de film Janovics Jeno a fost printre primii administratori ai cinematografului, pana la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In regimul comunist, nationalizarea cinematografului nu a insemnat si inchiderea lui, astfel ca a continuat sa functioneze neintrerupt.
“Arta” s-a redeschis publicului in aceste zile, odata cu Festivalul International de Film Transilvania (TIFF). Din 10 iunie, insa, cinematograful va fi inchis din nou.