Ziar de Cluj atrăgea atenția încă din martie anul trecut asupra faptului că ariile protejate din județ au fost lăsate în responsabilitatea unei instituții nou înființate, o altă sinecură politică, Agenția Națională pentru Arii Protejate, ce la Cluj apărea a fi nefuncțională. Ne întrebam atunci cum pot fi opriți amatorii de sporturi extreme pentru a nu își face trasee pentru motociclete sau ATV-uri în ariile protejate, dacă în realitate nu le protejează nimeni?
Directorul Salvamont Salvaspeo Cluj declara pentru Ziar de Cluj la acea vreme că sunt neputincioși în fața distrugerii ariilor protejate și că în ciuda numeroaselor sesizări făcute către Agenția Națională pentru Arii Protejate, răspunsurile primite au fost „în doi peri”.
CITEȘTE ȘI:
Tot neoperațională apare a fi sucursala de la Cluj a Agenției și acum. Dar cum s-a ajuns în situația ca ariile protejate ale țării să ajungă în responsabilitatea unei Agenții care pare că funcționează doar pe hârtie?
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a fost înființată în anul 2016, prin Legea nr. 95/2016 și funcționează în baza Hotărârii de Guvern nr. 997/2016. ANANP este o instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat și funcționează în subordinea Ministerului Mediului. Scopul ANANP este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007.
Ulterior, o Ordonanță de Guvern din 2018 a eliminat noțiunea de custode al ariilor protejate. Această măsură a fost îndelung ciriticată de ONG-uri, cele care au acuzat că timp 20 de ani statul român nu a fost interesat de ariile protejate și acum brusc vor să fie ei cei care administrează aceste zone. Implicarea statului este bine venită, însă aceasta trebuia să fie făcută traptat și prin colaborarea cu cei care zeci de ani s-au luptat pentru aceste zone. În plus, reprezentanții ONG-urilor atrag atenția asupra faptului că existe câteva sute de arii protejate pe care nu le administrează nimeni și ar fi fost foarte bine dacă statul român ar fi început cu acestea. Încă de atunci ONG-urile explicau că această Agenție nu are suficient personal pentru a putea asigura administrarea tuturor ariilor protejate, drept exemplu, la Cluj încă nu există o structură operațională. Cea mai mare temere a celor care își doresc să protejeze aceste arii este faptul că această Ordonanță va facilita apariția unor construcții sau exploatări forestiere.
Colegii de la Cluj24.ro au aflat că Agenția pentru Arii Protejate din Cluj ar avea trei angajați, evident insuficienți pentru a putea gestiona toate ariile protejate din județ.
La Cluj, Agenția este condusă de Szekely Sergiu Daniel, cel care are funcția de consilier la Agenția Națională pentru Arii protejate Serviciul Teritorial Cluj, dar este și comisar la Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Cluj.
Potrivit declarației de avere publicată în 2020, acesta deține împreună cu soția un apartament de 32 mp în Cluj-Napoca. Are două mașini, un Opel din 1996 și o Dacia Logan din 2016. Are deschis un depozit bancar la Banca Transilvania în valoare de 32.960 de lei. În declarația sa de avere este menționat doar salariul de la Garda de Mediu în valoare de 49.931 de lei. Probabil că la Agenția pentru Arii Protejate face voluntariat.
Șeful Agenției de la București a precizat că în următoarele luni va demara o campanie puternică în vederea recrutării de parteneri serioși pentru administrarea ariilor protejate, printre care ar putea figura și cei de la Salvamont. I-au trebuit doar 5 ani pentru a face acest lucru. Desigur, întrebarea care se pune este: De ce mai avem nevoie de încă o Agenție, dacă până la urmăr ariile protejate ar putea ajunge tot în subordinea Salvamontului, la fel cum a fost și anterior? Singurul răaspuns evident este că avem de-a face cu încă o sinecură politică unde cel mai probabil sunt angajați fi, cumnați, nepoți sau persoane din partid, mai ales că activitatea principală este cea de tăietori de frunze.