Ninsoarea nu reprezinta un pericol doar pentru soferi, ci si pentru pietoni. Cladirile vechi din centrul orasului risca si mai mult sa se dezmembreze, bucata cu bucata din cauza greutatii zapezii. O prima masura pe care o ia Primaria in vederea evitarii unui pericol este aceea de a inlatura elementele decorative si de constructie ale imobilelor in stare de degradare. Cu toate acestea, arhitectii Clujului contesta solutia gasita de Primarie, solutie pe care o vad inutila si care diminueaza valoarea arhitecturala a cladirilor in cauza.
Rand pe rand, cladirile vechi ale Clujului incep sa cedeze. Daca acum cateva zile, cadeau bucati din Conti, astazi alte cateva bucati au cazut din tencuiala unei cladiri din apropierea Camerei de Comert. Conform monitorulcj.ro pompierii s-au prezentat la fata locului cu o autospeciala si au semnalizat zona corespunzator.
Totodata, astazi, reprezentantii Primariei au anuntat masurile pe care le vor lua in vederea evitarii unor pericole de acest gen. Astfel, ei au demarat o actiune de inlaturare a elementelor decorative ale cladirilor vechi din centrul istoric.
„Primaria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Avram Iancu” si Comisia Zonala pentru Protectia Monumentelor au demarat o actiune preventiva de verificare si inlaturare a tuturor elementelor de constructie ale imobilelor deteriorate din centrul istoric al municipiului. Scopul actiunii este de a oferi siguranta cetatenilor, in conditiile in care toti proprietarii acestor imobile au fost deja somati cu privire la obligatiile legale pe care le au de a demara lucrari de reabilitare a fatadelor imobilelor pe care le detin, dar, din diferite motive nu au facut inca demersurile fizice de reabilitare”, arata acestia.
Costurile pentru aceste interventii de urgenta vor fi acoperite de catre autoritatile publice, iar cele de reabilitare efectiva a imobilelor revin in responsabilitatea proprietarilor, mai adauga ei.
Arhitectii Clujului nu sprijina aceasta masura de urgenta
Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, insista asupra tipologiei cladirilor vechi. Astfel, solutii ar trebui gasite in special pentru cele care sunt monumente istorice, in care merita sa fie investit banul public si ulterior recuperat prin metode aferente.
„Aici nu este o solutie despre arhitectura, ci e o problema care tine de drepturile si obligatiile proprietariilor constructiilor. Deci, e o problema de drept in primul rand, chiar o problema juridica. Cineva trebuie sa aiba drepturi si obligatii in privinta proprietatii. Noi stim foarte putin ca in Romania cultura proprietatii este, zic eu, in suferinta, adica avem o cultura incompleta. N-am avut tranzitia de la cultura proprietatii, asa cum a fost ea modificata si setata ani de zile in perioada de dinainte de 89, in care, hai sa spunem, privatul juca un rol mult mai mic, in general, fata de proprietatea publica, fata de proprietatea asupra fondului construit si asa mai departe. Acum cand privatul joaca un rol extraordinar totusi exista, si trebuie sa fie, niste parghii publice. Dar resursele publice sunt cu totul altele acum. Inainte statul era omnipotent si acum statul si administratia publica nu mai sunt nici pe de parte omnipotente, sunt chiar sarace, sunt lucruri care nu erau inainte la fel. Problema mea este urmatoarea: ca aceasta chestiune legata de proprietate trebuie sa aiba doi parametri in ceea ce priveste cladirile. Doi parametri care sunt usor de introdus. Si anume a face distinctia intre cladirile monument, cladirile listate, cladirile care au fost declarate de mare interes pentru patrimoniu prin aceasta conditie de monument istoric si care, dupa mine, capata prin aceasta distinctie statutul de interes public. Atunci cand o cladire este de interes public inseama ca Primaria, statul, administratia, banul public poate sa intervina, sa fie cheltuit pentru ca ea sa fie mentinuta in viata, chiar daca proprietatea asupra ei e privata. Dar lucrul acesta trebuie facut printr-o schimbare legislativa care, la ora actuala, nu s-a facut inca. Deci, pentru o cladire monument la care intreaga societate a decis ca tine foarte mult pentru ca e valoroasa, dincolo de ce valoare are pentru proprietarul actual. Daca proprietarul actual nu-si poate indeplini obligatia de a o mentine corespunzator, statul are dreptul sa cheltuie bani. Evident, dupa aceea sa incerce sa-i recupereze, sa treaca printr-o procedura adecvata, dar sa salveze cladirea.”, explica acesta.
De cealalta parte, imobilele care nu sunt considerate monument, ar trebui sa ramana in continuare in responsabilitatea proprietarului. Daca acesta nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile, solutia ar fi ca proprietarul sa fie scos din drepturile pe care le are asupra imobilului.
„Nu acelasi lucru cred ca trebuie sa se intample cu orice cladire care nu are statutul asta. Acolo e doar obligatia proprietarului, iar daca o cladire de tipul asta are probleme, sa zicem, si proprietarul nu-si poate indeplini obligatia, parerea mea este ca ar trebui sa fie presat prin a-si pierde dreptul de a o folosi. Mi se pare destul de clara chestia asta pentru ca cineva foloseste cladirea. Proprietarul respectiv o foloseste fie pentru el fie pentru a face bani cu ea inchiriind-o pentru un magazin, unui restaurant sau unor oameni care locuiesc acolo. Oamenii aia trebuie sa-si plateasca chiria, alta solutie nu au. Chiriasul nu are obligatia de a face investitii in cladire, ci doar de a-si plati chiria si sa tratezeia chiria cu respect fara sa o distruga, dar nu sa o repare. Reparatia cladirii se face oriunde in lume de catre proprietar, evident, din profitul pe care il face inchiriind-o. Aici trebuie modificat legal pentru ca Primaria Cluj nu cred ca va putea. Si nici de oriunde din tara, nu vor putea gasi solutii eficiente pe termen lung care sa schimbe starea cladirilor. Sunt niste reactii si nici macar nu cred ca putem sa le reprosam ceva intr-un astfel de cadrul legislativa subred si incomplet. E o problema nationala, e o problema de legislatie, am intalnit-o la foarte multi parlamentari ca initiativa in sensul ca nu e o problema noua, in Bucuresti cad casele de multa vreme, noi aici am fost destul de scutiti de astfel de incidente, dar in Bucuresti tot la a doua casa din centru scrie pe ea atentie, cade tencuiala, treceti pe trotuarul de vizavi unde scrie acelasi lucru. Asta e punctul meu de vedere, ca trebuie profitat de aceasta distinctie foarte clara care se face intre cladirile monument, cele valoaroase valoroase si cladirile obisnuie”, argumenteaza Tiganas.
Mai mult, in ceea ce priveste recenta masura de urgenta anuntata de Primarie, arhitectul o vede drept inutila pentru ca nu conduce in niciun fel la repararea cladirilor.
„Nu e o solutie. E o interventie de urgenta disperata care nu inlatura cauza, e simptomatica. E o chestiune, sigur, de azi pe maine. Nu rezolva problema, atunci mai bine hai sa ne gandim asa si sa interzicem sa se mai faca decoratii de cladiri pentru ca s-ar putea sa se strice peste 40 de ani sau peste 120 de ani si atunci ne gandim mai bine de acum ca toate cladirile sa n-aiba decoratii, sa nu fie la trotuar, pentru a nu cadea pe trotuar, sa fie retrase si rezolvam problema. Exagerez, fara indoiala, dar de asta spun ca nu e o solutie. Este o interventie de urgenta care nu conduce la repararea cladirilor. Este exact pe aceeasi categorie cu a da turturii jos„, incheie Serban Tiganas, presedintele OAR.
Cladirile-monument isi pierd valoarea arhitecturala
De cealalta parte, arhitectul Szabolcs Guttmann, presedinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, atrage atentia asupra faptului ca valoarea artistica a monumentelor poate sa dispara prin aceste metode. Solutia pe care o propune e aceea de a canaliza problema spre o echipa de specialisti.
„As porni de la acea declaratie a administratiei locale in care pompierii incearca sa faca ceea ce nu au facut cei de la administratia locala. In niciun caz nu este solutia care sa rezolve o problema la nivel de monumente. Adica, eu sper ca prin presa si prin societatea civila sa se poata face o presiune serioasa asupra administratiei locale pentru a intelege ca fara echipe de specialisti nu se pot lua nici masuri de interventie la valori extraordinare. E vorba de foarte multe cazuri de monumente. Adica, monumentul a devenit monument fiindca are o supravaloare artistica arhitecturala si intretinerea ei nu se face cu bata si cu pompierii. Ei pot fi un ajutor pentru oameni de specialitate in cazul in care trebuie sa ajungi la o inaltime, dar interventia propriu-zisa se poate face doar cu o echipa de specialitate care nu e doar un arhitect, mai e si un restaurator, constructor, structurist specializat in monumente. Asta as accentua foarte mult fiindca o astfel de intretinere distruge practic marturiile detaliilor cu cateva interventii de acest gen. Practic, dispare, fara nicio monitorizare profesionala, valoarea propriu-zisa. Atunci, doar prin contract de asistenta de specialitate respectiv echipe care sa produca proiectele de interventie de urgenta, proiectele de conservare-restaurare, se poate montoriza fenomenul si realiza, intr-adevar, interventiile acolo unde trebuie sa rezolvam cauza„, este de parere Guttmann.
De asemenea, arhitectul atrage atentia asupra faptului ca prin astfel de metode Clujul isi poate pierde in timp detaliile de arhitectura.
„Eu degeaba inlatur cate un detaliu de arhitectura, vertiginos, in cativa ani, dispar toate ornamentele Clujului. Daca noi credem ca o chirurgie poate sa o faca si un dentist sau asa mai departe si incurcam borcanele specialistilor asta este astazi Clujul. Singurul proiect pe care-l stiu ca s-a finantat pentru restaurare este turnul Primariei. A fost cel putin jumatate de an de lamurire ca nu o sa rezolve niciun mester un detaliu la turnul Primariei fara un proiect si fara o executie de specialitate”, a incheiat Guttmann.
Sursa Foto: monitorulcj.ro
Ninsorile accentueaza degradarea cladirilor
Din punctul de vedere al solutionarii cladirilor degradate si arhitectul Adrian Borda considera ca mai intai de toate proprietarii trebuie sa-si asume responsabilitatea bunurilor pe care le detin.
„Solutii exista, evident. Cineva trebuie sa le aplice. Primul pas tine de legea care spune ca trebuie sa-ti intretii cladirile. Daca sunt monumente istorice, sub sanctiunea exproprierii, deci legea este foarte dura. Si al doilea pas, este sa-ti faci un program, o politica de a-i sustine eventual pe cei care nu pot permite sa-si repare cladirile. Foarte simplu, nici nu sunt foarte multi bani aici, dar cineva trebuie, totusi, sa faca ceva. Daca stam si ne uitam cum ne cad in cap, asta este”, spune el.
In plus, o problema in aceasta perioada o reprezinta si zapada care mareste riscul degradarii imobilelor.
„Se strange zapada pe partea de jos a acoperisului. De obicei acolo sunt tigle mai prost aranjate, se infiltreaza apa, capetele, de obicei sunt si acelea de multe ori deteriorate. Apa intra si ajuta la dezmembrarea unor parti de cornisa, elemente decorative si asa mai departe. Mai ales ca udandu-se, inghetand si apoi dezghetandu-se, asta, clar, ca e un proces distructiv, e clar ca riscul creste in perioade de acest gen”, concluzioneaza Borda.