In plina fierbere mediatica pe tema cutremurilor de la Galati ori a celor repetate care au loc in aceasta perioada in Vrancea, Clujul pare izolat de orice pericol. Specialistii atrag atentia ca seismele pot aparea pe neasteptate si in zona noastra. Fenomenul nu e deloc de neglijat, mai ales ca la nivel judetean sunt 2.966 de cladiri care nu au fost expertizate niciodata din acest punct de vedere si multi clujeni isi amenajeaza singuri locuintele, ca sa nu mai vorbim de recentele constructii ilegale. In trecut, orasul a fost zguduit de un cutremur care a dus la daramarea turnului bisericii “Sfantul Mihail”.
Dezbaterile, controversele si temerile starnite de recentele cutremure din Romania sunt “pe buna dreptate”, apreciaza ing. Doina Veres, cadru didactic la disciplina Inginerie Seismica la Facultatea de Constructii in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).
“La Cluj e o zona cu seismicitate mai redusa, insa aceasta exista si se ia in calcul conform normelor”, a precizat Veres.
Despre constructiile comuniste ale Clujului, specialista a spus ca au fost proiectate respectand normele seismice de la acea ora.
“Sigur, miscarea seismica este un hazard care ar putea sa ne confrunte la un moment dat intr-o masura la care nu ne asteptam. Probabilitatea de a depasi previzionarile curente este de 9%”, atrage atentia specialista.
In privinta gradelor de intensitate seismica, Clujul se incadreaza pe scara MSK pe grad 6-6 si jumatate. Este o harta care arata degradari ale constructiilor observate post seism si incadrarea respective ar insemna “cutremur care provoaca panica”, “se simte de catre toti, avarii usoare in cladiri prost construite”.
Incadrarea corespunzatoare Clujului ar fi cam de intensitatea la care s-a simtit in zona cutremurul din 1977.
“Eram in sufragerie pe un scaun care a inceput brusc sa se miste. Am realizat rapid ca e cutremur, asa ca sotul a luat copilul care avea atunci 3 ani in brate si am iesit rapid afara. Stateam la parter. Nu am participat la comisiile de evaluare, insa stiu ca s-au desprins bucati de basorelief din monumentul Carolina Augusta si de la portile caselor vechi din zona Pietei Muzeului au cazut bilele de piatra. Ulterior, am facut parte din comisii care au evaluat la Bucuresti scoli si gradinite, acolo chiar erau distrugeri”, si-a amintit Doina Verdes.
Potrivit specialistei, cladirile noi ale Clujului nu primesc autorizatie pana cand nu au si expertize ale riscului de seism, studii realizate numai de specialisti.
Despre cei care isi opereaza singuri modificari interioare in locuinta, punandu-si in pericol viata lor si a vecinilor din cladire, Veres spune ca ar trebui sa isi activeze constiinta civica si sa se gandeasca si la vietile celor din jur.
“Oricine are dreptul sa ii intrebe pe vecini la ce lucreaza, daca au autorizatie si sa sesizeze autoritatile in caz de ceva suspect. Inspectoratul de Stat in Constructi ar trebui sa fie cu ochii pe orice fel de lucrare, fie ca e vorba de modificari, fie de constructii noi”, a atras ea atentia.
Cutremurul din 1977 a adus noi rigori in constructii, mai ales ca expertizele care urmeaza unui seism major sunt facute de experti internationali.
„A mai fost si cutremurul din 1986, si cei din 1991 si, deja, au aparut focare seismice noi, cum ar fi cel din Banat. Acolo s-a modificat seismicitatea fata de anii 90”, a dezvaluit specialista.
Prefectura Judetului Cluj detine in acest context un document cu numarul de cladiri expertizate pe asa-numitele clase seismice.
n Clasa 1, cea mai periculoasa, cu risc major de prabusire nu a fost raportat nici un imobil din Cluj-Napoca, in schimb sunt 11 in Turda si 17 in comune , potrivit datelor furnizate Ziar de Cluj de prefectul Gheorghe Vuscan.
In clasa 2, in care imobilele pot suferi degradari structurale majore, dar a caror prabusire e putin probabila sunt incadrate 5 cladiri din Cluj-Napoca, una la Turda, si 19 in mediul rural. Clasa 3 este corespunzatoare imobilelor de la care sunt asteptate “degradari structurale care nu afecteaza major siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante” si are doua cladiri in Cluj-Napoca si 51 in comune.
Clasa 4 corespunde “constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar cei corespunzator constructiile noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare” si ar cuprinde, teoretic, toate celelalte cladiri din oras.
Practic, insa, situatia e mult mai ingrijoratoare.
“Avem in judet cladiri de locuit care nu au cunoscut vreodata vreo expertiza. La Cluj-Napoca sunt 52, la Turda 200, la Dej 23, la Gherla 880, iar in comune 1811. In total, 2.966 de cladiri pe care nu le-a expertizat nimeni. In primul rand, aceste verificari ar trebui facute de proprietari, insa ei nu au bani. Urmeaza primariile, insa cei de acolo nu vor sa dea bani publici pentru proprietati private. Eu cred ca ar trebui sa se faca la nivelul comunitatii locale un fond alocat expertizarii cladirilor. Este o treaba cat se poate de serioasa, o locuinta neglijata poate pune in pericol nu doar viata proprietarului, ci si a altor oameni in caz de cutremur”, a apreciat prefectul Vuscan.
In istoria Clujului exista un moment in care marele turn al bisericii din centrul orasului a fost daramat din cauza unui cutremur. Turnul a fost construit intre anii 1511-1543 si a fost mistuit de un incendiu in 1697. A urmat reconstruirea lui in stil baroc, în 1744. In anul 1763 turnul a trebuit sa fie demolat, după ce un cutremur il deteriorase foarte mult si era in pericol de prabusire, dupa cum noteaza documentele vremii.
“In secolul 18 la Cluj se construia prost. In aceeasi perioada s-a prabusit si turnul de pe Eroilor, de la Minoriti, actual catedrala greco-catolica, fara nici un cutremur”, alunga misterul istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Un proiect de lege in care cartea funciara ar avea o rubrica noua obligatorie, in care s-ar mentiona clasa de risc a imobilului fost inaintat comisiilor parlamentare spre dezbatere in luna octombrie.
Foto: blog.blitz-imobiliare.ro