3 studenti ai Universitatii de Arta si Design (UAD) din Cluj-Napoca au creat o gama noua de aparate de fitness. Proiectul lor academic, coordonat de catre profesori, a intrat deja in faza de productie, pentru o firma de profil, iar aparatele urmeaza sa fie vandute in Franta. In concept, designerii clujeni au creat si o linie de lux din fibra de carbon si furnir.
3 studenti in anii 1 si 2 de la sectia de Design Industrial a Universitatii de Arta si Design (UAD) din Cluj au proiectat o serie de aparate pentru o sala de fitness perfecta. Cateva din aparatele create de catre studentii de la UAD au intrat in productie si vor fi vandute in Franta. Proiectul academic a durat 6 luni, timp in care au fost create peste 60 de modele de aparate. Aliz Patcas, Maria Ariana si Erik Kolozsi au modificat elementele functionale ale aparatelor. Ideea de colaborare le-a venit dascalilor UAD si totul a mers pe repede-nainte: dupa 6 luni, aparatele deja sunt in faza de prototipizare si urmeaza sa fie vandute in Franta.
“Clientul nostru are contracte pe Franta cu aparatul respectiv. (…) Noi am creat o linie noua pentru toata gama de aparate. S-au reproiectat ramele, s-a facut un studiu ergonomic amanuntit pentru fiecare aparat in parte, pentru ca acolo se lucreaza pentru diferite zone de muschi. Noi am lucrat pe aparatul acesta 6 luni. (…) In gama de aparate profesionale sunt modele pentru fiecare. Sunt aparate simple, grupuri de lucru. Asta e un aparat de picioare. Fiecare aparat face altceva”, a explicat profesorul coordonator al tinerilor artisti, profesorul de Design Industrial, George Mihnea.
Prototipurile au fost create in functie de dorinta clientului – o firma de profil din Bistrita si au fost realizate, in marime naturala, la Facultate, din polistiren de densitate mare.
“Am adus aparatele lor pe care ne-au cerut sa le reproiectam, pe care am facut si studiul ergonomic. Am imbunatatit niste aspecte functionale ale aparatului. (…) O mare parte din timp s-a alocat ergonomiei sezutului, adica a scaunului”, a explicat dascalul UAD.
Toate detaliile au fost facute ca sa fie functionale. Toate functiile de montaj au fost luate in considerare: cu cantitate mica de material, sa arate bine, tensiuni, gauri, greutati si contragreutati.
In concept, designerii au creat si o linie de lux din furnir curbat si fibra de carbon.
“Au fost mai multe propuneri, inclusiv cu caroserii personalizate: tipuri de scaun. Am dezvoltat un sistem de reglare a spatarului pe niste sine si am gandit niste elemente destul de ieftine. In principal, aparatele sunt din metal. Am incercat sa gasim si o solutie mai eleganta si care ofera posibilitati de personalizare a aparatului prin tesaturi si toate detaliile. De asemenea, exista si varianta de lux, din fibra de carbon ca sa se poata fabrica. Varianta exclusivista e din fibra de carbon si lemn termoformat – furnir curbat”, a continuat Mihnea.
Sistem de lucru modern bazat pe credite si client
Proiectarea a avut si un buget de 1.000 de euro, iar sistemul de lucru i-a recompensat pe studenti cu credite. Cel mai important, insa, spun dascalii, le-a oferit sansa celor trei de a se profesionaliza.
“Am avut un buget pentru lucru: markere si blocuri de desen. Am primit 1.000 de euro numai pentru markere, creioane si asa mai departe. Un set de markere costa 3 milioane, 3 milioane si ceva. (…) Sistemul de lucru cu ei prin care tot ce lucre il punea pe Facebook, deci a fost o legatura permanenta cu clientul”, continua George Mihnea.
Colaborarea tinerilor designer clujeni poate avansa, pentru ca exista propuneri pentru finalizarea intregii linii de aparate de fitness.
“Ei ne-au propus sa le facem toata linia complete, sa le finalizam si celelalte modele”, a conchis Mihnea.
In opinia dascalilor de la Departamentul de Design, proiectul concretizat odata cu intrarea aparatelor in faza de productie ii ajuta pe studenti sa se profesionalizeze.
.
“Extraordinar de important pentru ca se confrunta deja, din anii mai mici, cu realitatea tehnologica. Cu proiectarea. Pana la realizarea unor desene tehnice si a machetelor si a prototipului in final. Apoi facute imbunatatirile ergonomice si stilistice pe care le presupune treaba asta. E extreme de important, pentru ca pot sa aiba o practica mult mai apropiata de ceea ce se intampla in realitate si nu numai luat ca o tema cu stricta trimitere la pedagogic si la basic”, a continuat Decanul Facultatii de Design, din cadrul UAD, Cristian Chesut.
