Consiliul Județean Cluj a alocat pentru anul acesta suma de 2 000 000 de lei pentru susținerea cultelor religioase, sumă repartizată, conform textului hotărârii de CJ, în funcție de numărul de adepți al acestor culte, comunicat de către Direcția Județeană de Statistică Cluj, după datele ultimului recensământ. La capitolul II al Hotărârii de CJ votate astăzi, „impactul socio-economic” al acestor alocări este definit drept „susținerea unităților de cult cu venituri reduse din județul Cluj”. La capitolul III, privind „impactul financiar asupra bugetului județului”, revine această sintagmă, a veniturilor reduse: „anual prin Hotărârea de aprobare a bugetului județului se aprobă fonduri pentru susținerea cultelor religioase cu venituri reduse recunoscute din România”.
Care sunt, prin urmare, „cultele religioase cu venituri reduse recunoscute din România”, care beneficiază de milostenia, ce-i drept, cam zgârcită anul acesta, a Consiliului Județean Cluj?
Este vorba despre cultele ortodox, greco-catolic, reformat, romano-catolic, unitarian, baptist și penticostal, care au primit, defalcat, următoarele sume:
Cultul Ortodox beneficiază în total de 1 320 000 de lei de la CJ, însă banii sunt împărțiți între 161 de unități de cult cărora, cel mai probabil, nu le vor ajunge aceste finanțări nici pe o măsea.
Sunt și locații, precum Catedrala Metropolitană, care au primit un sprijin financiar mai consistent: de exemplu, 130 000 de lei pentru „lucrări mozaic”. Și Parohia Ortodoxă Română Sf. Ap. Petru și Pavel din Mănăștur a beneficiat de un sprijin de 140 000 de lei pentru „realizare instalații electrice și fonice”, însă pentru majoritatea parohiilor sumele acordate sunt derizorii: Parohia Ortodoxă Română Gherla I a primit un sprijin financiar de 4000 de lei pentru continuarea lucrărilor la biserica nouă, Parohia Ortodoxă Turda Fabrici, pentru continuarea construirii noii biserici, a primit tot 4000 de lei, existând chiar și alocări de numai 2000 de lei, cum e, de pildă, cazul Parohiilor Ortodoxe Române Huedin II și III, care au primit aceste sume pentru „automatizare clopote”, respectiv „reparația și înlocuirea jgheaburilor la biserică”. Iar exemplele ar putea continua. Ideea este că, cu mici excepții, sumele alocate anul acesta pentru locațiile de cult ortodoxe, prin fărâmițare, sunt ca și cum nu ar fi.
Cultul Greco-Catolic a primit din partea Consiliului Județean suma de 279 000 de lei pentru un singur obiectiv: „sprijin financiar pentru «Construcția Complexului Catedralei Greco-Catolice din Piața Cipariu nr. 2».
Cultul Reformat a primit 246 000 de lei, bani împărțiți între 51 de parohii, sumele primite de fiecare parohie fiind cuprinse între 1 500 și 15 500 de lei. Aceste sume vor fi folosite pentru lucrări dintre cele mai diverse: reparații generale la biserică sau la casa parohială, repararea sau schimbarea unor acoperișuri, restaurarea orgii unei biserici etc.
Cultul Romano-Catolic a primit anul acesta din partea Consiliului Județean Cluj suma totală de 73 500 de lei, defalcată pe 17 parohii care vor beneficia astfel de renovări și reparații. În cazul în care le vor ajunge cei 2000-5000 de lei primiți de fiecare.
Cultul Unitarian beneficiază anul acesta de 26 000 de lei din partea CJ Cluj, bani împărțiți între 7 parohii, care primesc între două și nouă mii de lei, fiecare pentru diverse reparații și renovări.
Cultul Baptist a primit doar 10 000 de lei, pe care îi va folosi pentru întreținerea și renovarea a 3 biserici.
Cultul Penticostal a fost cadorisit de Consiliul Județean Cluj cu 21 000 de lei, pe care îi va folosi pentru diverse lucrări la 7 biserici: „amenajare parcare auto cu zid de sprijin”, „schimbare tâmplărie lemn cu tâmplărie termopan”, „amenajare curte acces”, „renovare lăcaș de cult” etc.
Bisericile au primit în total 2 000 000 de lei anul acesta, doar o mică parte din alocările bugetare de anul trecut, care s-au ridicat la suma de 17 milioane de lei. Diferența de 15 milioane de lei în plus, bani primiți de biserici tot pentru lucrări de construire și reparare, o putem pune pe seama anului electoral 2016. În 2017, odată cu campania electorală și cu alegerea noii conduceri județene, s-a epuizat și mila aleșilor, bisericile fiind lăsate în plata sau la mila Domnului! Asta, până la următorul ciclu electoral, când banii vor curge iarăși cu nemiluita, pentru că bisericile, la fel ca și capitalul electoral, trebuie reparate din banii publici. Însă doar atunci când interesul este unul mutual. Doar când se apropie alegerile devin pioși și aleșii județeni care deschid din nou larg punga Clujului pentru bisericile în care se închină doar în campanie, o dată la 4 ani, cât pentru următorii 4 ani.