Tribunalul Cluj a rămas în pronunțare în cazul celui mai mediatizat accident rutier din ultimii ani petrecut în județul Cluj: cel în care o tânără din Suceava, Gabriela Rîpan, venită la studii în Cluj-Napoca, și-a pierdut viața în propriul autoturism, la volan aflându-se un tânăr cu probleme de anturaj şi atitudine, Tudor Cîrje, care a supraviețuit.
La nivel de urmărire penală, în cazul infracțiunilor rutiere, ofițerii judiciari s-au plafonat pe un șablon de procedură, fără a deveni creativi în a dovedi ineditul. Încadrarea juridică pentru accidentul în care Gabriela Ripan a murit este cea de ucidere din culpă. În primele ore, presei i-a fost prezentată informația că Tudor Cîrje s-a urcat la volan aflându-se sub influența substanțelor psihoactive. Apoi, raportul IML Cluj a arătat că acesta nu consumase alcool, droguri sau etnobotanice (IML Cluj: „Băiatul era curat”. Rezultatul se bate cap în cap cu cel de la UPU Cluj). Dosarul ajunge pe masa celor de la Judecătoria Cluj-Napoca de unde pleacă printr-o decizie inedită: un magistrat, judecător, nu procuror, a decis că șoferul trebuie judecat pentru infracțiunea de OMOR. Dar curajul nu a ținut și la Tribunalul Cluj, iar judecătoarea Ramona Mornăilă s-a întors la infracțiunea imputată inițial: ucidere din culpă.
În București, în tot acest timp, un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj lua decizia să schimbe încadrarea juridică în cazul unui alt accident celebru, cel cauzat de Mario Iorgulescu, fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal. Și în acest caz o persoană a murit. Atâta tot că spre deosebire de ancheta de la Cluj, la București, Iorgulescu a ieșit pozitiv pentru droguri și alcool, iar acele analize n-au fost albite: POZITIV a fost rezultatul până la capăt.
Mai e o diferență între cele două spețe: procurorul de la București nu s-a lăsat până nu a obținut toate camerele de supraveghere relevante pentru a reface firul accidentului. La Cluj n-a fost atât de mare interesul, unele camere n-au mers, altele ştergeau prea repede imaginile stocate (în raport cu perioada în care anchetatorii s-au trezit să le ceară), iar de la unele locații nici nu s-au mai obosit să le solicite.
Primele momente după accident, povestite la doi ani
După aproape doi ani și cu mult noroc, omul care a filmat primele clipe de la accidentul provocat de Tudor Cîrje a fost, ÎN SFÂRȘIT, identificat și audiat. Când spunem noroc, ne referim la faptul că părinții Gabrielei Rîpan l-au identificat pe cel care a filmat accidentul în care tânăra a decedat, la monumentul pe care l-au pus în locul unde s-a petrecut tragedia. Martorul a venit la ei și tot el le-a spus să îl propună în instanță să fie audiat, pentru că polițiștii, în urmă cu doi ani, n-au considerat că e necesar să îl audieze.
Asa se face că în cazul lui Iorgulescu, procurorul a putut prezenta asta:
(fragment din ordonanța prin care procurorul i-a schimbat încadrarea juridică din ucidere din culpă în omor)
Iar la Cluj s-a aflat doar în urmă cu două luni, în sala de judecată, răspunsul la asta:
„În noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2019, am plecat spre Ungaria, pornind de pe Calea Florești. M-am oprit în Florești să iau cu mine un angajat al firmei și mi-am continuat deplasarea. La un moment dat, înainte de a intra în Gilău am văzut o flacără mare pe partea stângă în sensul meu de deplasare și am observat că ardea o mașină. Am pornit girofarul cu care era dotată mașina, am pus avariile, după care am oprit vis-vis-vis de locul unde văzusem flacăra. Am coborât din mașină și am văzut o mașină zdrobită precum și un băiat căzut după gardul de împrejmuire a parcului auto. Mi-am dat seama că a avut loc un accident, că sunt probleme, cu atât mai mult cu cât am văzut motorul mașinii accidentate arzând. Am căutat cu Radu stingătorul, dar fiindcă eram foarte speriați nu l-am găsit. Știam că am o pătură în mașină și am luat-o încercând să stingem focul. Am reușit”, și-a început declarația Cioban Ioan.
Bărbatul susține că a discutat cu Tudor Cîrje, care i-a spus că e singur și că a sunat la 112 anunțând întocmai ce i-a spus inculpatul. În momentul în care operatorul l-a întrebat despre posibile victime, martorul Cioban le-a spus că e doar un băiat ieșit din mașină cu piciorul secționat și că nu e nevoie de descarcerare, ci doar de ambulanță.
„Am observat că persoana de după gard, un băiat, era căzut în șezut și era conștient. L-am întrebat de mai multe ori dacă este singur și mi-a răspuns de fiecare dată da.
„Bă, ești singur?” – „DA”, îmi spunea.
I-am spus să se liniștească întrucât Dumnezeu i-a dat zile și că este bine și i-am cerut să strângă cât de tare poate piciorul întrucât am observat că îl avea tăiat și aproape rupt. Precizez că afară era întuneric și era și ceață dar era vizibil cât de cât afară. Am sunat imediat la 112 la salvare, iar doamna cu care am vorbit m-a întrebat despre ce este vorba. I-am spus că este doar o mașină implicată în accident, eu nevăzând altceva la fața locului. Nu îmi dădeam seama totuți în ce s-a lovit mașina de era atât de zdrobită. Operatorul de la 112 m-a întrebat câte persoane implicate sunt iar eu i-am răspuns că una singură care este căzută în apropierea mașinii și că aceasta este cooperantă. M-a întrebat dacă să trimită echipaj de descarcerare și i-am spus că nu cred că este nevoie. După ce am vorbit cu cei de la 112 am vorbit din nou cu băiatul căzut după gard care striga în continuare după ajutor, iar eu am încercat să-l liniștesc din nou. I-am cerut angajatului meu să aducă o pătură din mașină pentru a acoperi băiatul să nu înghețe de frig fiind iarnă, dar nu a găsit nicio pătură. În așteptarea ambulanței am început să filmez locul accidentului”, a continuat acesta.
Noroc cu părinții victimei, că au bani…
De la dosarul instrumentat de Parchetul Tribunalului București n-a putut să lipsească o expertiză completă care a evidențiat până și secundele în care Iorgulescu a accelerat, dar în special că nu a frânat: 
În cazul de la Cluj, părinții Gabrielei Rîpan au apelat la cei mai de top experți din țară și au plătit pentru expertize în detaliu, credem noi din două motive: unu – justiția din Cluj i-a tratat ca pe niște “vinituri” și au considerat că aceste expertize nu sunt relevante, doi – pentru ei era vital să afle răspunsuri la întrebările pe care i le-au adresat și lui Tudor Cîrje, care a invocat amnezia.
Una dintre expertizele respective ne arată o simulare video a modului în care s-a produs accidentul, împreună cu aproximarea vitezei cu care Cîrje a condus:
Când încadrările se schimbă…
În cazul accidentului de la București, procuroul de caz a pus accentul pe o serie de informații, chestiuni de nuanță, care au demonstrat clar intenția lui Iorgulescu de a săvârși infracțiunea de omor:
Judecătoria Cluj-Napoca, în momentul în care a procedat la schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor, a explicat prin motivarea deciziei ce a dedus din comportamentul lui Cîrje înainte de producerea accidentului:
– deținea permis de conducere de puțină vreme;
– conducea pentru prima dată autovehiculul Mercedes-Benz CLS 500 4Matic, proprietatea victimei, astfel că capacitățile tehnice ale autovehiculului și viteza cu care răspunde la comenzi îi erau necunoscute;
– se deplasa cu o viteză mult superioară limitei maxime admise pe acel sector de drum, pe un carosabil acoperit cu polei (în jur de 150 km/h, în condițiile în care ceilalți participanți la trafic se deplasau cu maximum 40-50 km/h);
– a cuplat modulul SPORT pentru a testa viteza maximă a autovehiculului în condiții meteorologice absolut improprii;
– a decuplat sistemele de protecție ale autovehiculului, având reprezentare clară că un astfel de demers sporește șansele unui accident și totodată a vătămării pasagerilor;
– s-a angajat într-o depășire neregulamentară.
Dar, instanța de fond, înainte să pronunțe sentința în acest dosar a considerat că vârsta lui Tudor Cîrje consituie un factor determinant care, oarecum, îl scoate de sub infracțiunea de omor, schimbând încadrarea juridică înapoi în ucidere din culpă:
„Aceasta întrucât împrejurările respective nu trebuie constatate a fi existat în mod obiectiv ci doar în percepţia făptuitorului la momentul desfăşurării activităţii potenţial periculoase, în sensul formării acestuia, a convingerii că rezultatul nu se va produce. În aprecierea instanţei de judecată, o astfel de abordare subiectivă asupra împrejurărilor pe care inculpatul s-a bazat este normală întrucât în caz contrar, în sensul necesităţii constatării existenţei în mod obiectiv a împrejurărilor respective, concluzia care s-ar impune ar fi mereu aceea a existenţei intenţiei indirecte câtă vreme realitatea obiectivă a demonstrat, la momentul analizei, insuficienţa respectivelor împrejurări în producerea rezultatului. Nu este vorba de o preluare necritică a explicaţiilor inculpatului legată de aspectul în discuţie, practica judiciară relevând desigur că persoanele cercetate expun de regulă, cu predilecţie, aspecte ce pot să le profite, instanţa de judecată apreciindu-le însă în ansamblul factual relevat de mijloacele de probă şi prin raportare la persoana acestuia, vârsta acestuia la momentul evenimentului rutier, de 19 ani, şi caracteristicile psiho fizice, caracterizate printr-o evidentă imaturizare, un teribilism specific categoriei de vârstă, din această perspectivă raportul IGPR depus în cauză, legat de cauzele accidentelor rutiere fiind relevant”.
De ce o paralelă între cele două cazuri? Simplu, pentru că aspectele de mai sus arată profesionalismul și seriozitate cu care un lider anchetator tratează trauma unei familii. În fond, în ambele cazuri, familiile îndoliate ”citesc” cuvântul accident cu alte litere: OMOR. Atâta tot că doar la București procurorul de caz a luat taurul de coarne, la Cluj avocatul părților vătămate a încercat să facă și treaba reprezentantului Ministerului Public și a ofițerilor judiciari care au lucrat la caz. Ce să mai vorbim că familia Rîpan, de doi ani de zile, a bătut la toate ușile experiților în căutarea răspunsurilor pe care nu le-au primit de la Tudor Cîrje sau de la anchetatori. Lor li se spune că trebuie să accepte faptul că e normal ca Tudor Cîrje să aibă istoric rutier impresionant, să se urce la volanul mașinii fetei lor, care i-a spus ca nu își dorește acest lucru, să îi provoace moartea și să primească toată indulgeța de care Gabriela nu s-a bucurat.