Incepem de astazi o serie de analize ce nu s-au mai efectuat niciodata in presa locala. Vom lua la purecat bugetele orasului si ale judetului din 1993 pana astazi, pentru a ne lamuri de ce Clujul a evoluat atat de putin in ultimii 20 de ani, desi are semnificativ mai multe resurse. E vorba de incompetenta administratorilor publici, e vorba de resurse prost dramuite sau de timpuri in care Clujul a fost blocat la nivel politic? Va vine greu sa credeti ca acum 20 de ani bugetul unui judet era aprobat in unanimitate, in consens politic? Nu, si aveti dreptate, e greu de crezut ca a existat respect pentru cetatean in conditiile in care astazi pedelistul Coroian si uselistul Uioreanu isi dau in cap pe aceeasi tema. Nu stim daca vom rezolva ceva cu aceste analize, dar, cu siguranta, ele nasc multe intrebari.
Dupa 20 de ani
In 20 de ani, judetul Cluj s-a imbogatit de la 6 milioane de dolari la 200, dar directiile de dezvoltare au ramas aceleasi. In 1993, Consiliul Judetean Cluj avea un buget de 468.000 de lei. In 2013, bugetul judetului este de peste 683 de milioane de lei. Au trecut 20 de ani, suma a crescut de peste 30 de ori, iar prioritatile au ramas aceleasi: drumurile si aeroportul, obiective care inghit acum sume mult mai mari.
In 1993, bugetul judetului Cluj era de 468.000 de lei, adica, in banii de atunci, peste 4,6 miliarde de lei. Cu banii acestia, Consiliul reusea sa repare drumurile din judet si sa construiasca altele noi, sa transforme aeroportul Cluj-Napoca intr-unul international si sa asigure apa curenta la un pret unitar in tot judetul. Mai mult, atunci erau inceputurile telefoniei fixe in Romania, iar forul judetean a reusit sa asigure comunicarea prin telefon cu fiecare primarie din Cluj.
La numai patru ani de la schimbarea de regim, investitorii straini nu se inghesuiau sa vina in Cluj. Victor Romulus Constantinescu, presedintele CJ de atunci, ne povesteste ca a fost nevoie de lungi negocieri pentru a aduce primul zbor international la Cluj.
“Bugetul era format dupa o orientare data de Stat pentru fiecare judet in parte. Directiile principale pe care ne-am axat au fost drumurile, in perioada aceea am reusit sa cumparam un utilaj din Germania cu care am imbunatatit foarte multe drumuri judetene. O alta prioritate a fost aeroportul, sub egida noastra au inceput sa existe zboruri internationale. Prima companie a fost Carpatair, le-am dat diferite favoruri doi ani de zile, numai ca sa vina. Aeroportul s-a dezvoltat frumos, are acum un milion de pasageri pe an. O a treia directie, un proiect de suflet, a fost alimentarea cu apa, am luptat ca pretul apei sa fie acelasi pe tot judetul, indiferent de cat de aproape sau departe stateau oamenii de sursa”, si-a adus aminte Constantinescu, fostul presedinte al CJ intre 1992-2000.
Investitiile continua in aceleasi directii
In acest an, prioritatile Clujului sunt aproape neschimbate. E drept, de-a lungul anilor, mai multe institutii au ajuns in subordinea Consiliului Judetean, aceasta fiind una dintre explicatiile pentru care bugetul a crescut considerabil. Daca in 1993, echivalentul bugetului la cursul de atunci al dolarului – 760 de lei – era de peste 6 milioane de USD, acum, la cursul actual, bugetul Clujului este de peste 200 de milioane de dolari, adica de 33 de ori mai mare.
Pilonii principali au ramas in continuare starea drumurilor, pentru care forul judetean aloca din bugetul de investitii peste 14 milioane de lei. Drumurile de acces in zona turistica sunt bugetate separat si inghit, anul asta, peste 22 de milioane de lei. Aeroportul continua si el sa fie prioritar, iar anul acesta primeste peste 61 de milioane de lei, de mai bine de 10 ori tot bugetul din ’93.
Mai multe institutii subordonate
Spre deosebire de ’93, Consiliul Judetean are acum in subordine si scoli, spitale si institutii de cultura, pentru care anul acesta aloca un million, 6,5 milioane si respectiv 1,5 milioane de lei. In 2013, prioritatile lui Uioreanu sunt construirea pistei aeroportului, reabilitarea de drumuri, finalizarea proiectului Ic-Ponor si a sistemului de management integrat al deseurilor.
De asemenea, acum, Consiliul Judetean poate uza de posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile, anul acesta bugetul fondurilor externe nerambursabile fiind de aproape 245.000 de lei, jumatate din bugetul total din ’93.
“Atunci eram la inceput, era primul Consiliu ales liber. Bateam la usile Consiliului Europei, industria era distrusa. Altfel discutam dupa NATO si UE, din punct de vedere al investitorilor, vin cu mai multa incredere. Atunci te descurcai fara sa ai aceste lucruri, ne gospodaream mai bine. Si cand mergeam la Bucuresti, ne cazam unde era mai ieftin, faceam economie”, isi aduce aminte Constantinescu.
Acesta mai spune ca in mandatele lui toate hotararile de consiliu erau votate in unanimitate, fara discutii si certuri, cum se intampla acum la mai toate sedintele.
“Timp de opt ani, toate hotararile CJ s-au luat in unanimitate, pentru ca se discuta foarte mult inainte in comisii si, cand se ajungea in Consiliu, varianta era agreata de toti. Nu erau certuri, chiar daca si atunci erau mai multe partide. Aveam o vorba, le spuneam: La intrare este un cuier mare, acolo va lasati haina politica si veniti sus cu haina de om de administratie”, a adaugat Constantinescu.
Au trecut 20 de ani si mostenirea primului CJ inca se mai simte in prioritatile celui actual. Au ramas, in mare, aceleasi. Sumele si posibilitatile de acum sunt, insa, considerabil mai mari. Cu toate acestea, directiile de dezvoltare ale judetului par limitate la nivelul anului 1993.