La nici două săptămâni după ce Alin Tișe, cu ajutorul spălătorilor de cadavre politice de la Pro TV, au înfăptuit MIRACOLUL resuscitării Centrului de Management Interat al Deșeurilor (pe bani, firește – mai trebuie să aflăm și pe banii cui s-a făcut FAKE NEWs-ul din campania pentru europarlamentare), conform unui material publicat de Evenimentul Zilei, DNA Cluj vine azi și afirmă că funcționarii Consiliul Județean Cluj, în frunte cu directorul de Investiții, Mariana Rațiu, trebuie să scoată din buzunare și să plătească pagube de 13.5 milioane de lei.
Deci, așa zisul succes cu care președintele CJ Cluj, Alin Păunel Tișe, se lăuda în FAKE NEWS-ul realizat și difuzat de Pro TV în timpul campaniei electorale, cum că banii europeni au scos Clujul din gunoaie, este infirmat de către procurorii DNA Cluj. Noi sperăm că funcționarii CJ Cluj n-au să scoată banii din buzunare ca fraierii și au să le zică și procurorilor DNA cum este să faci balet printre legi doar ca să-l mulțumești pe baronașul politic pus în fruntea județului.
Lucrările la rampa ecologică de deșeuri au început în 2011. De atunci până acum au ajuns la stadiul de 42%. Din august anul trecut până în primăvara acestui an, s-a lucrat într-un ritm “infernal” și proiectul a progresat cu 3%. Cu toate acestea, conducerea Consiliului Județean Cluj umblă cu promisiuni greu de crezut și anume că anul acesta va fi gata prima celulă.
Anul trecut, Ziar de Cluj vă arăta că proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) a ajuns, în șapte ani, la stadiul de doar 39%. Tot anul trecut, conducerea Consiliului Județean Cluj estima că în anul 2020 lucrările la groapa ecologică de deșeuri vor fi gata. Acest termen a fost anunțat după ce șefii județului au realizat că nu se poate respecta termenul de 18 luni din contractul încheiat în 2016 cu asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice – ISPE SA. Potrivit acelui Anul trecut, aceiași reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj declarau pentru Ziar de Cluj că stadiul lucrărilor este 39%. Cât credeți că s-a muncit într-un an? Răspunsul ni-l dau tot reprezentanții județului, care au scris negru pe alb într-un proiect de hotărâre că stadiul lucrărilor era, în martie 2019, de 42%. Da, 3% au avansat lucrările într-un an.
“Stadiul fizic al lucrărilor aferente Acordului contractual nr. 101/27267/24.11.2016 la 15 martie 2019 a fost de 42,03%, iar până la acea dată s-au efectuat plăți Antreprenorului în valoare de 42.025.497,49 lei fără TVA”, scrie în proiectul de hotărâre referitor la achiziționarea de servicii juridice pentru diverse proiecte, printre care și CMID.
Cu toate că șefii județului recunosc în documente oficiale că nu au ajuns nici măcar la jumătate cu stadiul lucrărilor, recent, într-un reportaj PRO TV, era precizat faptul că în ultimul an s-au recuperat cel puțin patru ani de stagnare. De asemenea, lasă să se înțeleagă că acum ar fi trecut de jumătate lucrările la CMID. Practic, cu bună știință, reprezentanții județului, prin purtătorul de necuvânt al președintelui Alin Tișe, au lăsat să fie transmite informații false.contract, CMID trebuia finalizat în 2018.
CITEȘTE ȘI: Consiliul Județean plătește avocați din afară pentru procesele pe care le are cu CMID-ul la Curtea Europeană
Prin urmare, de mai bine de zece ani, Consiliul Județean Cluj se chinuiește, la propriu, să finalizeze investiția denumită pompos Centrul Integrat de Management al Deșeurilor. Investiția: aproximativ 40 de milioane de euro.
În ianuarie 2015, Consiliul Județean Cluj a depus o plângere penală împotriva societății care construia CMID, Atzwanger SPA, subcontractorii Napoca Construcții, Napocamin, Panpetrol și a inginerului Tahal Consulting SRL, pe motiv că aceste persoane juridice s-ar face vinovate de săvârșirea unor fapte care întrunesc elementele unor infracțiuni grave. În plus, președintele CJ Cluj, de la momentul respectiv, Mihai Seplecan, a depus un denunț penal prin care solicita tragerea la răspundere penală a funcționarilor CJ Cluj, din echipa de implementare a proiectului CMID.
Atunci oficialii Consiliului Județean Cluj susțineau sus și tare că lucrările sunt prost executate, ba că s-a furat un ”munte” de pământ, și, drept urmare au decis rezilierea contractului de execuție. DNA Cluj a respins toate aceste acuzații.
DNA: vinovat este Consiliul Județean Cluj
Ancheta penală a durat mai bine de trei ani, timp în care procurorul Gabriela Iancu de la DNA Cluj a adunat probe din care rezultă, fără putință de tăgadă că vinovat de situația creată este chiar Consiliul Județean Cluj și angajații acestuia, care fac parte din echipa de implementare, în frunte cu directorul de investiții Mariana Rațiu, arhitectul șef Claudiu Salanță etc.
Concluzia procurorului Iancu de la DNA Cluj, care se întinde pe 113 pagini, este că angajații de la Consiliul Județean Cluj se fac vinovați de abuz în serviciu dar că aceștia nu pot fi trași la răspundere penală, deoarece Curtea Constituțională a României a decis că abuzul în serviciu se poate pedepsi doar dacă funcționarii publici încalcă legi și ordonanțe de guvern. ”Deși situația prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracțiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcționarilor publici vizați, vom constata că atribuțiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislația primară (legi și ordonanțe de GUvern), fiind prevăzute doar într-o reglementare secundară sau în alte acte normative interne, ordine, ordine de serviciu, decizii, norme interne, fișa postului”, se arată în ordonanța de clasare a DNA Cluj.
Prejudiciul trebuie recuperat de la angajați
Foarte interesant este că procurorul DNA Cluj, Gabriela Iancu a mai stabilit că prejudiciul adus bugetului Uniunii Europene sau cel al bugetului de stat este de 13.55 milioane de lei.
Această sumă ar trebui recuperată de la angajații CJ, care au compus echipa de implementare a proiectului noii gropi de gunoi. ”Apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcționarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Județean cu suma de 13.55 milioane lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare, cheltuieli constatate ca nefiind eligibile de Autoritatea de Audit”.
Echipa de implementare: Mariana Rațiu – director executiv al Direției de Deszvoltare și Investiții din cadrul Cj Cluj – manager de proiect CMID; Claudia Eleonora Rusu – responsabil tehnic al proiectului CMID; Bogdan Aurelia – responsabil tehnic al CMID; Claudiu Salanță – arhitect șef al CJ Cluj și responsabil tehnic al CMID;
Pocurorul propune, Alin Tișe poate că dispune
”Rezumând toate aspectele evidenţiate anterior constatăm că, din cuprinsul acestora, poate fi delimitatată cu certitudine, ca fiind o încălcare a atribuţiilor de serviciu şi a obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare, conduita membrilor echipei de implementare a proiectului SMID Cluj, şi implicit a Beneficiarului, care nu au acţionat prompt în vederea ieşirii din situaţiile litigioase, nu au luat măsuri în timp util şi cu eficienţă, nu au pus în aplicare măsurile prevăzute în cuprinsul expertizelor, nu au sancţionat eventuala reacredinţă sau culpă a părţilor contractante.
Această “bâlbâială” a membrilor echipei de implemenatre a proiectului a contribuit cel mai mult la situaţia actuală şi a sărăcit bugetul Consiliului Judeţean Cluj cel puţin cu suma totală de 13.553.137,38 lei, reprezentând cheltuieli aferente lucrărilor efectuate la celula de depozitare a deşeurilor, constatate ca fiind neeligibile de către Autoritatea de Audit în cuprinsul Raportului de control menţionat, ca urmare a neîndeplinirii de către funcţionarii publici a atribuţiilor ce le reveneau în cadrul misiunii de implementare a proiectului SMID Cluj.
Astfel, fără a mai relua aspectele contractuale detaliate în cuprinsul prezentei ordonanţe, amintim doar că în Contractul de finanaţare nr. 133140/11.07.2011, privind proiectul “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj”, printre obligaţiile Beneficiarului sunt stipulate,
conform art. 8 lit. A alin. l, alin. 6 pct. 2 din Contractul de finanţare: – să asigure implementarea Proiectului cu maximum de profesionalism şi eficienţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat, cu prevederile Cererii de finanţare anexate, cu prevederile prezentului contrcat şi cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare aplicabile. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AM şi OI pentru implementarea Proiectului şi pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Cererea de finanţare; – de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care operatorii (furnizorii) realizează serviciile de colectare, transport, transfer, sortare, compostare şi depozitare a deşeurilor, respectiv:
modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori, inclusiv în relaţia cu utilizatorii;
calitatea serviciilor furnizate/prestate;
indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate/prestate.”(…)
”Deşi situaţia prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracţiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcţionarilor publici vizaţi, vom constata că atribuţiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislaţia primară (legi şi ordonanţe ale Guvernului), fiind prevăzute doar într-o reglementare secundară, (H.G., ordin al ministrului, norme de aplicare etc.) sau în alte acte normative interne (ordine, ordine de serviciu, decizii, norme interne, fişa postului etc.), ori în contractul de finanţare.
Drept urmare, reţinem incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/15.06.2016, publicată. în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care, prin sintagma „indepline,şte în mod defectuos” din cuprinsul acestora, se înţelege »indeplineşte prin incălcarea legii”.
În cuprinsul considerentelor acestei decizii, se explicitează că „neindeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – Iegi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.”
Faţă de aceste considerente, din care reiese că instanţa de contencios constituţional a avut vedere excluderea din sfera infracţiunii analizate a acelor atribuţii de serviciu din legislaţia secundară care nu îşi găsesc corespondent în legislaţia primară, vom constata că infracţiunile de abuz în servicu investigate în prezentul dosar nu sunt de natură să atragă răspunderea penală.
Cu toate acestea, apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcţionarilor publici din cadrul echipei de implemntare a proiectului care, urmare a neindeplinirii sau îndeplinitii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul ConsiliuluiJudeţean cu suma de 13.553.137,38 lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare a deşeurilor, cheltuieli constatate ca fiind neeligibile de Autoritatea de Audit.
Acest demers este în sarcina Preşedintelui Consiliului Judeţean în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001.”
Chiar suntem curioși care va fi fiind data stelară la care Alin Păunel Tișe își va încorda mușchii pentru a face ceea ce-l „însărcinează” să facă aprigul procuror DNA Cluj – despre care, ne-am temut, o clipă că chiar a dorit să-și facă datoria. Din 2015 când s-a făcut plângerea penală și până anul trecut, mai era în vigoare răsounderea penală pentru aceste fapte. Să ne bucurăm că procurorul DNA al Republicii Autinome Cluj a dormit pe picioare până acum!
Fotocredit. EvZ.ro