Cine ar fi crezut că vestita Alianță a Vestului, cea care reușea să bulverseze opinia publică în an centenar, va intra într-un soi de moarte clinică. La drept vorbind, această alianță, din care fac parte Oradea, Timișoara, Cluj și Arad, s-a dovedit a fi o alianță de conjunctură. Chiar în plină coronacriză, Oradea reușește să fie un model pentru Clujul lui Boc: la absorbția de fonduri europene, la dotarea cu materiale sanitare, ori pentru susținerea elevilor.
Când Clujul nici nu visa la măști de protecție ori aceste banale materiale sanitare erau inaccesibile clujenilor din cauza prețului exorbitant…
Bolojan dota farmaciile din Bihor cu măști la un preț modic: max 3 lei bucata.
În acest răstimp, Robu de la Timișoara își apăra polițiștii locali de ieșirile nervoase ale lui Vela de la Interne, europarlamentarul Gheorghe Falcă de la Arad era ocupat cu treburi europene, iar primarul Clujului, Emil Boc, realiza pentru posteritate o serie de poze în parcurile ce urmează să fie date în folosință după starea de urgență:
ba pedala în parcul Între Lacuri
ba mai săpa la un contract de câteva milioane de euro live, pentru metroul pe care nepoții clujenilor vor continua să-l viseze
ba își încărca telefonul inteligent de la o băncuță smart
În acest răstimp, clujenii izolați forțat în case aflau că parcurile din Cluj nici nu au fost închise publicului, ca alea din Bucureștiul lui Firea. Doar că na, cetățenii au preferat din varii motive să nu le frecventeze, chiar dacă măsurile restrictive de la Cluj au fost de fapt lapte și miere.
Cât timp la Cluj presa cuminte însăila comparații cu Bucureștiul lui Firea, Bolojan pare să-și fi văzut de treabă la Oradea, oferind lecții Clujului smart, a cărui bulă de IT și servicii s-a spart într-o clipă după instalarea coronacrizei liberal-militare.
Cu fiecare zi care trecea, faimoasa Alianță a Vestului se adâncea în uitare, pentru că, nu-i așa?, în vremuri de restriște nici alianțele nu mai funcționează.
Desigur, vă întrebați de ce această minunată Alianță nu s-a mobilizat pentru a atrage fonduri europene și a propune soluții imediate pentru toată zona de Vest a țării? E simplu. Alianța s-a spart prin însăși inutilitatea ei. Clujul a rămas cu reclama, iar Oradea cu câteva rezultate concrete.
Potrivit unui raport realizat de UrbanizeHub, Oradea a atras 255,588 de milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene ca sume contractate, situându-se pe locul 1 într-un top zece.
Astfel, până în prima jumătate a acestui an, Oradea a reuşit să semneze contracte pentru fonduri europene de peste 250 milioane euro, iar până la finalul anului, Primăria Oradea își propune să depăşească 300 de milioane, proiectele fiind practic câştigate.
Ce mai știm de Alianța Vestului?
Întrebarea, de bună seamă, nu necesită nici un răspuns.
În 8 decembrie 2018, primarii Ilie Bolojan (Oradea), Nicolae Robu (Timişoara), Emil Boc (Cluj-Napoca), Gheorghe Falcă (Arad) au semnat, la Timişoara, documentele de înfiinţare a Alianţei Vestului, iniţiativă centrată pe atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea economică a zonei de vest a ţării.
Au urmat câteva întâlniri, vorbe de duh și strângeri de mână pe parcursul anului trecut.
Ulterior s-a decis ca biroul central al Alianței să fie găzduit, într-o primă etapă, de Timișoara.
Mai apoi, în vara anului trecut, consilierii clujeni votau într-o veselie alocarea a cca 165.000 de euro pentru cheltuielile de funcționare a Alianței, plus alte 20.000 de lei pentru constituirea fondulului de patrimoniu inițial.
Celebra alianță nu a reușit măcar să pună de-o platformă oficială, cu toți specialiștii IT din Cluj, din care să aflăm ce proiecte și, desigur, realizări a bifat.
Toate proiectele au fost share-uite prin intermediul mass-mediei, a declarațiilor simandicoase și nimic mai mult.
La un moment dat, Alianța își propunea următoarele:
– promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, printre cele mai importante fiind proiectele Autostrada Transilvania, Autostrada ViaCarpathia, Autostrada Timișoara-Belgrad, dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între cele patru orașe, dezvoltarea unei rețele de transport public intra și inter regional, respectiv creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren/ tramvai/ troleibuz/ autobuz electric/ metrou.
– un pachet de facilități oferite agenților economici, susținerea parteneriatelor între universități, mediul de afaceri și administrația publică locală.
AVE își propunea să sprijine construirea Spitalelor Regionale de Urgență Cluj și Timișoara, ca poli de interconectare cu spitale județene.
Și alte proiecte bombastice de acest fel.
Da, la un moment dat, clujenii înghițeau promisiunea că vor călători în oricare din celelalte trei orașe, Oradea, Timișoara, Arad, cu un simplu bilet de la CTP Cluj-Napoca.
N-a fost să fie.
S-a mai semnat un acord pentru un proiect, de 7,3 miliarde de lei, de electrificare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor. În acest demers, Timișoara a rămas pe dinafară. Iar proiectul a încăput într-un sertar din cauza pandemiei.
Din păcate, chiar în timpul stării de urgență, în plină pandemie de coronacriză, când materialele sanitare lipseau din spitalele clujene, iar farmaciile din Cluj-Napoca anunțau: NU AVEM MĂȘTI, celebra Alianță a Vestului nu a găsit acea picătură de solidaritate atât de necesară pentru eforturi comune.
Ce a realizat în acest timp Bihorul?
Lucrările la parcarea publică etajată din Oradea avansează chiar și în vreme de criză.
Noul corp de clădire al Spitalului Județean avansează, fiind executate deja două treimi din lucrări.
Iar întrucât învățământul a fost transferat în spațiul online, pentru a sprijini elevii cu posibilități reduse, Primăria Oradea achiziționat în 30 Aprilie, un număr de 388 de tablete inteligente.
Valoarea totală a achiziției a fost de aproximativ 55.000 euro, iar cartela SIM pentru fiecare tabletă a fost pusă gratuit la dispoziția elevilor, până în august, de un operator de telefonie.
De asemenea, la final de aprilie erau realizate ultimele finisaje la breteaua de legătură de aproape 400 de metri între Calea Aradului și Calea Sântandreiului, lucrări ce vor permite evitarea sensului giratoriu aflat la ieşirea din oraş, în dreptul pasajului suprateran peste DN79, contribuind la descongestionarea traficului.
Dar, probabil, cel mai însemnat aspect pentru această perioadă de pandemie, Bihorul a achiziționat direct din China trei cargouri cu tone de materiale sanitare.
În preajma sărbătorilor pascale, Oradea efectua cel de-al treilea transport de materiale sanitare.
Fiecare dintre cele trei avioane a adus câte 10 tone de materiale de protecţie – combinezoane, măşti etc.
Este ultimul transport în cadrul unui contract de import din care au mai fost aduse 37 de tone de materiale sanitare pentru spitalele din Oradea şi judeţ.
În plus, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea a distribuit aparate de măsurare de la distanţă a temperaturii pentru peste 200 de companii cu un număr de peste 50 de angajați, precum și pentru instituțiile publice din Oradea. Companiile cu peste 25 de angajați pot să solicite gratuit câte un aparat/companie.
Măşti în farmacii, la preţ de cel mult 3 lei.
O altă măsură foarte importantă este încheierea unui parteneriat cu Colegiul Farmaciștilor din județul Bihor, în baza căruia prin intermediiul farmaciilor din Oradea și a celor din zona metropolitană se pun la dispoziția cetățenilor măşti la prețuri rezonabile.
„Așadar prin intermediul unui importator de măști din județul Bihor, începând de mâine dimineață, vor fi puse în vânzare în farmacii măști la un preț de cel mult 3 lei/bucată.
Nici acesta nu e un preț scăzut, dar este mult mai bun decât prețurile din ultima perioada de 5 – 8 lei/o mască. Aceasta este situația pe care o avem și în care, așa cum se știe, prețurile la materiale sanitare au explodat”, declara în 27 aprilie, primarul Ilie Bolojan.
Și câteva detalii despre zecile de tone de materiale sanitare pe care Bolojan le-a importat direct din China pentru dotarea stocului necear la nivelul județului Bihor:
Tot în aprilie, Oradea obținea 4 ventilatoare și 2 aparate PCR, iar în acest fel capacitatea de testare pe zi a crescut considerabil: 450 teste/zi.
Real Time PCR
În perioada 23 martie – 23 aprilie, Oradea reușise să realizeze un număr de 4.000 de teste.
În ceea ce privește achiziția de materiale sanitare, imediat după decretarea stării de urgență în România, spitalele din Oradea au realizat o analiză a stocurilor de materiale sanitare de protecție, precum și a potențialilor furnizori, a prețurilor de achiziție și a termenelor de livrare în contextul pandemiei COVID 19.
În această situație, Primăria Oradea și Spitalul Județean au luat decizia să facă o achiziție centralizată, care să asigure nevoile spitalelor pentru cel puțin 2 luni de zile.
„Inițial am realizat un studiu de piață în care am urmărit trei factori foarte importanți: costul materialelor, termenul de livrare al lor și termenul de plată.
În acest proces ne-am bazat pe expertiza, contactele și know-how-ul unor companii multinaționale din Oradea.
Totodată, am solicitat ca toate materialele să aibă certificat de conformitate european, toate materialele să fie inspectate încă din fabrică și totodată înainte de toate acestea am solicitat mostre pentru a putea fi evaluate de corpul medical orădean”, preciza Mihai Jurca, responsabil cu achiziția acestor materialelor sanitare.
S-au identificat potențiali furnizori pe baza datelor asigurate de companii din Oradea care aveau unități de producție sau parteneri în China.
După analiza ofertelor s-a identificat compania care garanta livrarea în timpul cel mai scurt a întregii cantități de materiale, avea cele mai bune prețuri și nu a solicitat plată integrală în avans.
Valoarea totală a produselor este de 3.322.907,89 USD, prin care s-au cumpărat circa 70 de tone de echipamente de protecție, printre care 1,2 milioane de măști.
Materiale achziționate:
În toată această perioadă, clujenii s-au mângâiat cu gândul că sunt primii.
Iar orgoliul ardelenesc s-a înfierbântat la gândul metroului de peste 30 de ani lumină.
Spitalul din Cluj a primit cu de-a sila măști tip bikini de la Unifarm, datorită eforturilor deosebit de presante ale lui Raed Arafat, iar reprezentanții municipalității clujene au continuat să facă poze pentru paginile personale de socializare.