Alegerile parlamentare care vor avea loc duminică în Ungaria sunt unele cu caracter istoric: Viktor Orbán, cel mai longeviv prim-ministru din Europa, se va confrunta pentru prima dată cu un front al coaliției unite care speră să convingă pe ultima sută de metri că liderul Fidesz reprezintă un pericol pentru viitor democratic al țării.
Pentru susținătorii săi, premierul Ungariei reprezintă adevăratele valori europene: creștinismul, statul național, guvernarea pentru mase, nu elite, scrie Euronews.
Pentru criticii săi, Viktor Orbán este un populist oportunist care a făcut din Ungaria un paria în Europa și căruia îi pasă doar de propria sa putere.
La alegerile parlamentare care vor avea loc duminică, Orbán, în funcție din 2010, se va confrunta cu cea mai mare provocare a sa de până acum de a rămâne la putere în Ungaria.
Ascensiunea lui Viktor Orbán la putere
În martie 1988, Orbán nu era un nicidecum un personaj cu veleități de autocrat de dreapta. El și colegii săi de la Colegiul Bibo de lângă Budapesta, dintre care mulți aveau să fie recompensați cu posturi la cel mai înalt nivel în guvernele sale, au format Alianța Tinerilor Democrați (sau Fidesz), o mișcare cu orientări liberale.
Primul său gust al faimei a venit în anul următor când a ținut un discurs înălțător în Piața Eroilor din Budapesta, exact în momentul în care regimul comunist al țării se prăbușea. La primele alegeri libere din Ungaria, în aprilie 1990, partidul tineresc al lui Orbán a câștigat 22 din 386 de locuri în parlament.
Analiștii tind să împartă metamorfoza politică a lui Viktor Orbán din promotor al liberalismului în campion al „democrației iliberale” în trei faze distincte.
De la începutul anilor 1990, el „s-a transformat mai întâi dintr-un politician liberal într-un național-conservator, iar mai târziu într-un lider populist al dreptei radicale”, afirmă Daniel Hegedüs, analist la German Marshall Fund al Statelor Unite, un think tank cu sediul în Washington D.C.
Acest lucru ar putea fi pus pe de-o parte pe seama unor calcule politice. Partidele de centru-dreapta au condus Ungaria între 1990 și 1994 așa că era normal ca Fidesz, formațiune aflată în opoziție, să preia cauze de stânga.
Însă guvernul de stânga al premierului Gyula Horn, la putere între 1994 și 1998, a fost marcat de o serie de dezastre succesive. Odată cu eșecul economiei, Horn a fost forțat să impună politici de austeritate paralizante care au nemulțumit profund opinia publică maghiară pentru a primi sprijin financiar din străinătate.
Acum, avea sens ca Orbán să atace partidul de guvernământ dinspre dreapta.
Într-un discurs susținut în fața Fidesz în aprilie 1995, el declara că formațiunea sa „trebuie să caute cooperarea cu forțele politice din dreapta centrului”. În acel an, partidul a fost redenumit Fidesz – Alianța Civică Maghiară.
În mai 1998, spre surprinderea multora, Fidesz a câștigat cele mai multe locuri în parlament la alegerile parlamentare din Ungaria, Orbán devenind cel mai tânăr șef de guvern din Europa la acea vreme.
El a intrat la guvernare într-o coaliție cu Partidul Micilor Proprietari Independenți și Forumul Democrat Maghiar (FDM).
„Prima lui perioadă de guvernare, între 1998 și 2002, a avut loc în perioada sa naționalist-conservatoare dar politicile sale a fost în mare parte conforme cu principiile liberal-democratice”, afirmă Hegedüs.
Viktor Orbán în 2001 (FOTO: Paul J. Richards / AFP / Profimedia Images)
Viktor Orbán, cel mai longeviv premier din Europa
Multe din acestea s-au schimbat după următoarele alegeri parlamentare din 2002. Deși alianța Fidesz-FDM a câștigat cele mai multe locuri în legislativul de la Budapesta, o coaliție a stângii liberale a reușit să formeze guvernul, forțându-l pe Orbán să plece din funcție.
El a plâns de fraude electorale și de rele tratamente din partea ziarelor de stânga. În opoziție, Fidesz s-a îndreptat tot mai mult spre dreapta spectrului politic. A fost perioada în care Fidesz și Orbán au început să promoveze ideile naționaliste și să denunțe Tratatul de la Trianon.
Într-un discurs acum infam din 2009, ținut la o ședință de partid cu ușile închise, el a cerut un „câmp de forță politic” care să guverneze țara în următoarele decenii.
După aproape un deceniu ani în opoziție, Orbán reușise să creeze până în 2010 „o ideologie națională coerentă, atractivă pentru o mare parte a societății maghiare”, afirmă Hegedüs.
Victoria covârșitoare a Fidesz la alegerile parlamentare din 2010 i-a dat mână liberă lui Orbán să rescrie Constituția Ungariei în 2011. În alianță cu Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), micuțul său partid satelit, Fidesz a câștigat o majoritate de două treimi în parlament în 2014, și apoi din nou în 2018.
Cum s-au menținut la putere Fidesz și Orbán atâția ani, în pofida erodării pe care o suferă de regulă partidele de guvernare?
Pentru András Bozóki, profesor de științe politice la Universitatea Central-Europeană din Viena, cel mai important factor ține de politicile și modificările constituționale implementate începând cu 2010, care i-au acordat lui Orbán o putere imensă.
Unele din aceste schimbări au fost subtile. La primele alegeri de după modificarea Constituției, cele din 2014, numărul parlamentarilor aleși din circumscripțiile uninominale a fost majorat la 106 din 199 de locuri în parlament, odată cu reducerea numărului lor total de la 386, ambele măsuri care au favorizat Fidesz.
La alegerile legislative din 2018, Fidesz a câștigat doar 49% din voturile exprimate dar a obținut 67% din mandatele parlamentare.
După retragerea din politică a cancelarului german Angela Merkel, anunțată în 2018 și oficializată anul trecut, Viktor Orbán a rămas cel mai logeviv prim-ministru din Europa, devansându-l pe olandezul Mark Rutte cu câteva luni.
Orbán este de asemenea al optulea cel mai longeviv premier din lume, după cei din Cambodgia, Sfântul Vincențiu și Grenadinele, Dominica, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Fiji și Bangladesh.
Mark Rutte, fostul premier polonez Beata Szydlo și Viktor Orban (FOTO: Jakob Ratz / Zuma Press / Profimedia Images)
Ungaria, un model al „democrației iliberale”
Un alt factor important în menținerea la putere a Fidesz ține și de suprimarea pe scară largă a presei indepenente din Ungaria.
Federația Europeană a Jurnaliștilor nota într-un raport publicat în urmă cu 3 ani că, începând cu 2010, guvernul maghiar a demantelat sistematic independența, libertatea și pluralismul mass-media, a distorsionat piața media și a divizat comunitatea jurnalistică din țară, obținând un grad de control asupra canalelor media fără precedent într-un stat membru al UE.
„Evitând violența fizică sau încarcerarea jurnaliștilor, măsuri obișnuite în regimurile autocratice din alte părți, guvernul maghiar a urmat o strategie clară de a reduce la tăcere presa critică prin manipularea deliberată a pieței mass-media cu măsuri ca închiderea forțată sau preluarea efectivă de către guvern a presei odată independente și prin delegitimizarea jurnaliștilor”.
Construirea unui imperiu media pro-guvernamental este folosită de guvernul de la Budapesta ca o vastă mașinărie de propagandă a puterii, izolând o mare parte a publicului maghiar de accesul la știri și relatări critice la adresa Fidesz, cu scopul de a menține partidul la putere.
În Ungaria diviziunea dintre mass-media pro-guvernamentală și cea independentă a înlocuit liniile de demarcație ideologice clasice. Indiferent că sunt de stânga sau de dreapta, jurnaliștii din Ungaria ce critică puterea sunt în mod regulat defăimați ca activiști politici, agenți străini, trădători, sau se afirmă despre ei că „urăsc” Ungaria.
În plus, Fidesz a folosit cei 12 ani în care s-a aflat la guvernare pentru a acapara sau goli de sens celelalte instituții democratice care pot exercita un control asupra puterii sale, precum Președinția, Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului.
Pál Schmitt, membru Fidesz și președinte al Ungariei din 2010 până la demisia sa scandaloasă în 2012, nu a trimis nici măcar o lege pentru revizuire constituțională în cei doi ani de mandat. Succesorul său, János Áder, a ales în general vetoul politic în loc să sesizeze Curtea Constituțională, un instrument pe care Fidesz l-a putut ignora cu ușurință dată fiind majoritatea sa în parlament.
ONG-urile și societatea civilă au fost ținte predilecte pentru Viktor Orbán și partidul său, fiind notorii atacurile împotriva lor cu acuze că, printre altele, sunt finanțate de miliardarul George Soros. Investitorul american născut în Ungaria a fost vizat și de o „consultare națională” organizată de guvern în Ungaria anul trecut.
The Economist notează de asemenea că Fidesz folosește toate resursele guvernamentale imaginabile pentru campanie, amintind că în luna ianuarie persoanele care s-au înregistrat pentru vaccinarea anti-Covid au început să primească e-mailuri prouvernamentale și de referendumul național programat pentru ziua alegerilor.
Alegătorii vor fi întrebaţi dacă susţin desfăşurarea cursurilor de „orientare sexuală” pentru copii în sistemul public de învăţământ fără consimţământul părinţilor, dacă susţin promovarea tratamentelor de schimbare de gen pentru minori şi – într-o întrebare separată – ca procedurile medicale de schimbare a genului să fie accesibile minorilor.
Mesajul transmis de Fidesz în timpul campaniei electorale și înaintea sa este că opoziția susține aceste măsuri. În ce măsură alegătorii maghiari îi vor da crezare va fi văzut duminică.
Viktor Orban la un miting electoral (FOTO: Attila Kisbenedek / AFP / Profimedia Images)
Politicile populiste ale Fidesz sunt populare
Analiștii și sondajele de opinie pun însă o mare parte a succesului lui Viktor Orbán pe seama popularității politicilor sale, în special în ceea ce privește cheltuielile majore cu asistența socială, de neimaginat pentru fanii săi conservatori aflați de cealaltă parte a Atlanticului.
Orbán a fost și norocos. El a preluat puterea în 2010, când economiile europene începeau să-și revină din criza financiară globală. Economia Ungariei s-a contractat cu 6,7% în 2009, dar ulterior a început să crească într-un ritm constant. PIB-ul Ungariei a crescut cu 5,4% în 2018, cea mai mare creștere înregistrată în perioada postcomunistă.
Un an mai târziu guvernul maghiar anunța că va oferi un credit nerambursabil de 10 milioane de forinți (în jur de 30.500 de euro la momentul respectiv) familiilor care fac 3 copii.
Pandemia de COVID-19 a dus la o contracție puternică a economiei ungare în 2020 dar înspre sfârșitul anului trecut guvernul de la Budapesta prognoza o creștere de 7% pentru 2021, pe baza căreia a justificat majorarea salariului minim cu 20% și acordarea unei a 13-a pensii.
Ungaria a eliminat de asemenea impozitul pe venit pentru persoanele cu vârsta de sub 25 de ani, iar anul acesta a oferit o reducere fiecărei familii cu copii până la suma plătită de muncitorul mediu.
În noiembrie 2021 guvernul lui Orbán a anunțat că va plafona prețurile carburanților în urma creșterii inflației, o măsură din cauza căreia MOL, cea mai mare companie din Ungaria după cifra de afaceri, a ajuns să vândă în pierdere fiecare litru de carburant vândut.
Înspre sfârșitul lunii ianuarie a acestui an executivul de la Budapesta a anunțat că va plafona și prețurile la alimentele de bază din cauza inflației galopante. „Am decis să intervenim pentru a limita prețurile zahărului alb, făinii de grâu, uleiului de floarea soarelui, cărnii de porc, fileurilor de pui și laptelui semi-degresat”, anunța Viktor Orbán.
La fel ca și în cazul plafonării prețurilor la carburanți, Asociația Națională a Familiilor Numeroase din Ungaria a salutat decizia, în pofida faptului că ea a dus la scurt timp la raționalizarea unor alimente de bază.
Iar sondajele de opinie făcute în Ungaria arată că aceste măsuri sunt populare în rândul populației țării, indiferent de afinitățile politice, și toate sondajele făcute de la începutul anului dau Fidesz drept favorit la câștigarea alegerilor ce vor avea loc duminică.
O analiză de HotNews.ro