În mod constant, tema aerului otrăvit pe care-l respiră clujenii a fost adusă în atenția publicului, dar datele paralele care demonstrau nivelul ridicat de poluare au fost neglijate sau anulate prin simple decalarații ale reprezentanților administrației locale: că aerul otrăvit pe care-l respirăm este un rezultat al măsurilor întârziate luate de administrație în privința traficului, a închiderii gropilor de gunoi și a șantierelor care au cuprins orașul, nu mai reprezintă o noutate. Și totuși, aceste date sunt fie neglijate, fie bine dosite de către Primărie.
Afirmațiile edilului clujean Emil Boc nu au rostul decât de a calma spiritele, iar declarațiile sale conform cărora clujenii respiră „cel mai curat” aer din Europa de Sud-Est sunt bazate pe datele furnizate de către Agenția de Protecție a Mediului ori pe studii realizate cu sprijinul administrației pe care o reprezintă.
Încă din martie 2018, data primei masurări neconvenționale la care Ziar de Cluj a participat, nivelul de poluare din zona trecerilor de pietoni din centrul oașului, Piața Mihai Viteazul, indicau o creștere alarmantă.
Nivelul de poluare din Cluj-Napoca depăsește limita admisă de 25 de micrograme pe metru cub.
În 2018, la nivelul municipiului Cluj-Napoca erau amplasate 4 stații de monitorizare a calității aerului, din care funcționau doar 2.
Așa arată, bunăoară, una dintre stațiile de monitorizare a calității aerului/nivelului de poluare din aer care se regăsesc la nivelul municipiului Cluj-Napoca.
De altfel, locul în care sunt amplasate aceste stații ridică serioase semne de întrebare în privința acurateții datelor furnizate: nivelul de poluare din centrul orașului este cu totul altul decât cel înregistrat la una din stațiile fixe amplasate într-o zonă cu perdea verde.
Iată poate de ce, stațiile mobile de înregistrare a nivelului de poluare, precum și diversificarea metodelor de măsurare a calității aerului pe care-l respirăm reprezintă ultimele tendințe în materie.
Iar tehnologia dezvoltată în acest sens permite măsurări exacte, chiar dacă Primăria Cluj-Napoca, una dintre administrațiile care face uz de tehnologie în diverse domenii de dezvoltare, apelează la sistemul vechi de monitorizare a calității aerului și neglijează dezvoltarea aplicațiilor din domeniul protecției mediului.
Oare de ce?
sursa captură: primariaclujnapoca.ro
Valorile înregistrate în Piața Mihai Viteazul, în plin centru al municipiului, au fost de câteva ori mai mari decât nivelul acceptat, situându-se la un maxim de 119 micrograme pe metru cub. Nivelul noxelor ridicat era înregistrat mai ales în preajma trecerilor de pietoni, atunci când autoturismele demarau în trombă.
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului are 148 de stații în toată țara, dar unele nu funcționează deloc, iar altele doar parțial. Pentru anul 2020, calitatea aerului trebuie să aibă sub 20 de micrograme pe metru cub, pentru acest parametru de PM 2,5.
Este un tip de poluare care afectează, de obicei, persoanele cu probleme respiratorii, dar mai ales copiii, aceștia fiind mai sensibili la expunerea la aceste particule. Dintre cele 4 stații din Cluj-Napoca, două nu raportează citiri pe acești parametri importanți, cei care țin de poluarea cu nanoparticule.
Ultima asemenea determinare a nivelului de poluare din aer din București, ridică mari semne de întrebare și în privința modului în care autoritățile clujene dau publicității sau ascund o realitate îngrijorătoare: aerul tot mai otrăvit pe care-l respirăm.
sursa captură: aerlive.ro
Conform platformei aerlive.ro, care colectează și publică în mod coerent date despre calitatea aerului în București prin cele 10 stații fixe și 2 stații mobile, amplasate în puncte relevante ale orașului – stații de măsurare a parametrilor de PM10 (pulberi cu diametrul de sub 10 microni), PM2,5 (pulberi cu diametrul mai mic de 2,5 microni) – aerul din Capitală este de nerespirat:
„Aerul este foarte poluat aici! Evită plimbările și exercițiile fizice în aer liber! Cele mai afectate persoane sunt copiii, persoanele în vârstă și cele care suferă de afecțiuni respiratorii!”, se arată în avertismentul formulat pe platforma de monitorizare a calității aerului din București.
Atenție! Măsurătorile din Capitală relevau un nivel mai mic al poluării înregistrate decât în Cluj-Napoca, unde în zilele cu trafic intens (adică aproape zilnic) au fost înregistrate valori peste orice limită:
CITEȘTE ȘI: Nivel ridicat de poluare în Cluj: în cartiere, limita a fost depășită
Dacă în București autoritățile nu au nici o scuză, iar aceste aspecte țin și de culoarea politică, de lipsa măsurilor administrației roșii a social-democraților, ce ne face să credem că în municipiul Cluj-Napoca autoritățile colorate în portocaliu, apoi în galben, nu sunt la fel de responsabile pentru nivelul de poluare care afectează starea de sănătate a copiilor și vârstnicilor în primul rând?
Mesaje tot mai clare în acest sens au venit chiar de la Ministerul Mediului:
la începutul lunii februarie 2020, primarul Emil Boc, alături de alți zece primari din țară, au fost chemați la discuții cu conducerea Ministerului Mediului, care i-a somat să facă un plan de calitate a aerului. În caz contrar, România riscă amenzi din partea Uniunii Europene.
Primarul Emil Boc spune însă că nici vorbă să existe poluare în Cluj-Napoca. Cât despre studiile apărute recent, acestea ar fi incorecte, făcute de niște persoane care habar nu au.
„Tot mai mulți clujeni folosesc transportul în comun și vom veni la începutul lui martie cu o statistică a creșterii utilizării transportului comun. E vorba de sănătate și de poluare.
Clujul nu stă rău la acest capitol. Foarte puține depășiri avem. Suntem cu mult sub limita maximă.
Uitați-vă la câteva statistici internaționale și veți vedea că municipiul Cluj-Napoca are printre cele mai bune condiții cu privire la calitatea aerului din Europa!
Sunt unii care au măsurat, care nu au habar și spun altceva.
Uitați-vă ce spune Agenția Națională de Mediu, care măsoară oficial. La Cluj, indicii care măsoară calitatea aerului sunt în limitele legii! Nu sunt depășiți acești indici prevăzuți de lege. Aceasta nu poate fi contestată de nimeni. Oricât ai comenta un clasament internațional sau altul, ce spune statul român prin măsurătorile oficiale nu poate fi contestat. Asta nu înseamnă că nu trebuie să muncim în fiecare zi ca să diminunăm poluarea”, declara Emil Boc într-o emisiune radio.
Este interesant și faptul că un studiu publicat la finele lui 2019 de New York Times trage un semnal de alarmă și le prezintă cititorilor o hartă interactivă prin care pot consulta nivelul de poluare de la ei din oraș.
Americanii au calculat poluarea raportat la ziua în care calitatea aerului a ajuns la cel mai mic nivel din an.
Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă.
Comparativ, orașul indian New Delhi, oraș cu o populație de 25 de milioane de locuitori, considerat în top 5 orașe poluate în lume, înregistrează valori de doar 951 µg/m3.
În condițiile în care Ministerul Mediului a somat zece localități și primării din țară, printre care și Primăria Cluj-Napoca, să elaboreze strategii de reducere a poluării, administrația locală apreciază că în municipiul Cluj-Napoca cetățenii pot respira cel mai curat aer din Europa de Sud-Est.
Din păcate, mai mult ca oricând traficul sufocant contribuie la creșterea gradului de poluare. De asemenea, lipsa spațiilor verzi din oraș este o altă problemă pentru Cluj-Napoca.
CITEȘTE ȘI: Cluj, mai poluat decât București: „Orașul este plin de praf”
Calitatea aerului din municipiul Cluj-Napoca ridică mari semne de întrebare, în contextul în care diverse studii și indicatori relevă o creștere peste limită a gradului de poluare, iar în acest răstimp administrația locală se bazează pe datele furnizate de Agenția Națională de Mediu.
Recent, edilul clujean Emil Boc a ținut să infirme informațiile conform cărora gradul de poluare din Cluj-Napoca ar depăși limitele legale
Dacă exludem declarațiile politicianiste ale reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, conform cărora clujenii respiră „cel mai curat aer” cu putință din Europa Centrală și de Est, ce asigurări au clujenii în acest sens?
Faptul că gunoaiele de la Pata Rât nu au ajuns încă să fie prelucrate, iar clujenii pot încerca la orele mici ale dimineții un aer înțepător chiar în preajma Aeroportului din Cluj, nu este explicat în nici un fel de către autorități.
Nivelul ridicat de poluare cauzat de traficul intens din oraș este omis de către administrația locală, care enumeră doar achizițiile noilor autobuze electrice, presupus nepoluante. Iar asta în condițiile în care Primăria Cluj-Napoca a aprobat Bugetul 2020 al Companiei de Transport Cluj, prin care cele mai însemnate achiziții în acest an se referă la un număr de 10 autobuze second hand (1.580.000 lei).
În acest context, ne putem întreba cât de relevante sunt datele pe care se bazează autoritățile clujene în privința măsurării calității aerului și de ce Primăria Cluj-Napoca refuză noile aplicații tehnologice de monitorizare a nivelului de poluare din Cluj-Napoca?
Este aerul pe care-l respiră clujenii unul otrăvit?