„Clujul Verde” a devenit un slogan al administrației orașului pe care primarul Emil Boc îi place să îl compare cu marile metropole ale lumii.
„Comisia Europeană a anunțat astăzi lista celor 100 de orașe selectate pentru a face parte din Misiunea «100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030». Alături de mari capitale și orașe europene precum Paris, Roma, Madrid, Barcelona, Bruxelles, Munich, Dortmund, Lyon, Marseille, Milan, Porto, Atena sau Amsterdam, Clujul se angajează astfel să ia măsuri concrete și ambițioase pentru a reduce impactul orașului asupra climei și de a crește calitatea vieții cetățenilor.
Clujul Verde nu este doar un concept, ci o direcție clară pe care municipalitatea clujeană s-a încadrat, cu obiectivul de a crește calitatea vieții în oraș prin modernizarea, extinderea și amenajarea de noi spații verzi. Până în 2030 ne propunem să plantăm peste 100.000 de arbori și să reducem amprenta de carbon din oraș cu 15%. În fiecare dintre cartierele orașului sunt prevăzute îmbunătățiri ale spațiilor publice, investiții privind salubritatea și colectarea selectivă ș.a.m.d.
Infrastructura pentru pietoni, transportul public ecologic și crearea de culoare de mobilitate alternativă sau coridoare verzi-albastre reprezintă de asemenea priorități pentru municipalitate, viziunea pe termen lung pentru Cluj fiind de oraș Verde.Digital.Rezilient”, a scris primarul Emil Boc, în data de 28 aprilie, pe pagina sa de Facebook.
Problema e că, în tandem cu noii arbori plantați, în Cluj a apărut și continuă să se dezvolte o „pădure” imensă de blocuri și de betoane. Infrastructura publică modernă, precum stațiile de transport în comun cu acoperiș cu mușchi sau pistele de biciclete verzi la inaugurare, gri după câteva luni, nu reușește să contracareze asaltul șantierelor care produc în special betoane și un praf infernal.
Pe Bulevardul 21 Decembrie, inaugurat pe Facebook ieri de edilul Clujului, au fost plantați 174 de noi arbori, pe lângă cei 105 deja existenți. A devenit orașul, măcar pe această proaspăt reabilitată porțiune de 1,7 km, ”Verde.Digital.Rezilient”? Unii spun că da și aplaudă municipalitatea la 4 mâini. Alții, comparând Clujul cu alte orașe ale lumii, aflate în zone mai aride, sunt de părere că se putea face mai mult.
„Văd halul în care arată centrul Clujului, „green-wise”, în frunte cu proaspăt renovatul Bulevard 21 Decembrie și mă apucă o tristețe și o neputință teribilă că doar atât se poate, oricât s-ar agita și strofoca un Cluj civic participativ.
Pentru că e atât de proaspătă experiența avută în (parte din) sudul Spaniei, nu pot să nu amintesc Almeria, cea mai aridă zonă din Europa, supranumită „deșertul Europei”, oraș a cărui verdeață arată ca în pozele de mai jos. Totul în jur e arid, tufișuri mici și scaieți, zero copac pe sute de km pătrați. Orașul, în schimb…
Nimic interesant în pozele astea. Sunt poze random de pe străzi foarte circulate, unde te izbește luxuriantul verdelui. Sunt atât de mulți copaci care oferă umbră și aer curat.
Și e imposibil sa nu te ducă gândul acasă la Clujul chel și sufocat”, a scris, pe pagina sa de Facebook, actrița Florina Filip-Florian, care a postat și următoarele imagini cu un oraș cu adevărat verde:
„Îs în Rishon, la clinica universitară… în mijlocul Israelului, tot un deșert și plouă o dată la câteva luni, e un orășel oarecum liniștit, nu ceva ditai metropola turistică, aranjată. Numa zic”, a adăugat Alexandra Păvăloiu.
