Universitatea Cluj l-a vânat multă vreme pe Bogdan Lobonț, pe care a ținut cu orice preț să îl aducă pe banca tehnică chiar dacă acesta nu deținea nici măcar licența A, care i-ar fi permis să ocupe, legal, funcția de antrenor principal la o echipă de ligă secundă. Din actele aflate în posesia numaiu.ro rezultă că Universitatea a făcut un efort financiar considerabil atunci când l-a convins pe Lobonț să vină la Cluj deși nu avea calificarea necesară pentru a ocupa postul de antrenor principal, dar și atunci când a decis să înceteze colaborarea. Aproximativ 100 000 de euro a cheltuit ”U” în cinci luni cu Lobonț și staff-ul compus din Adrian Iencsi și Dan Didiță, se arată într-un material publicat de site-ul numaiu.ro. Mai mult, clauzele defavorabile Universității din contractul cu Lobonț arată că ”U” l-a vrut pe fostul portar pentru imaginea și notorietatea acestuia și nicidecum pentru competențele profesionale (de altfel, inexistente în acte). Se va dovedi foarte repede că această greșeală va produce efecte devastatoare atât în conturile clubului, de unde au plecat 100 000 de euro pentru experiment, dar și în plan sportiv, unde ”U” a fost depășită de alte două echipe și mai apoi, la baraj, de Sibiu.
Love is in the air
Suntem în 8 noiembrie 2018. Site-ul oficial al clubului anunță cu mândrie că Bogdan Lobonț este noul antrenor al Universității, acesta urmând să coordoneze și activitatea Centrului de Copii și Juniori.
În fapt, așa cum demonstrează contractul dintre cele două părți, Lobonț semnase cu aproape două săptămâni înainte, pe 26 octombrie 2018! Rezultă că din momentul în care s-a despărțit de Falub și până când Lobonț a semnat cu ”U” a trecut o singură săptămână în care managerul sportiv sau conducătorii clubului au fost obligați să meargă în Italia, să discute cu jucătorul Romei, să îl convingă să renunțe la Italia și să se întoarcă în țară, să îi prezinte situația de la ”U”, să revină în țară împreună cu Lobonț, să negocieze termenii contractului și în cele din urmă să parafeze înțelegerea. Cea mai plauzibilă ipoteză este că între ”U” (mai bine zis cineva de la ”U”) și Bogdan Lobonț existaseră discuții anterioare și se aștepta doar momentul potrivit. Acesta a venit după 1-1 la Ripensia.
Mâța blândă zgârie rău la contract
Deși nu avea experiență și calificare profesională, Lobonț a obținut de la ”U” cam tot ce ar putea cere un antrenor cu experiență în prima ligă. Contract peste nivelul diviziei, staff și condiții contractuale incredibile.
”U” i-a dat lui Lobonț 5 000 de euro pe lună, 500 de euro pentru chirie și mașină. I-a făcut contract de antrenor secund pentru că nu avea nici măcar licența A. În acte, principal a fost adus Adrian Iencsi, 2200 de euro/ lună, plus chirie. Preparatorul Dan Didiță a primit 2900 de euro/lună. Peste 10 000 de euro lunar, net (!!!), ieșeau din conturile clubului către struțo- cămila staff-ului tehnic.
Ce obiective de performață avea Lobonț la ”U”? Niciunul în primul an! În anul centenarului, când toată lumea aștepta și cerea promovarea, ”U” nu i-a impus în contract antrenorului niciun obiectiv. Abia din sezonul 2019-2020, dacă ar fi evoluat tot în Liga 2, ”U” ar fi trebuit să termine turul mai jos de locul 4, caz în care clubul putea opta pentru rezilierea unilaterală. Chiar și în acest caz, antrenorul secund- coordonator ar fi trebuit să primească o compensație de 30 000 de euro.
Toate aceste clauze defavorabile Universității în relația cu un antrenor aflat la debut și în imposibilitatea legală de a semna un angajament în concordanță cu cerințele minime din regulamentele FRF arată disponibilitatea lui ”U” de a aduce un nume cu notorietate în club și mai puțin interesul pentru performanță.
Efecte pe măsură
Ca să plece de la ”U”, Bogdan Lobonț a primit 166 250 lei. Colaboratorii săi au încasat, la rândul lor, salarii compensatorii. În total, peste 100 000 de euro (fără a mai socoti contribuțiile la stat) a costat aventura italiană din anul centenar. Neluțu Sabău, cel care girase pentru Lobonț și care antrenase efectiv echipa în ultima lună, a plecat din club. Nu l-a plâns nici pe el multă lume, își atinsese limitele profesionale.
S-a încheiat o etapă, începe alta. Presimt că nu ne vom plictisi.