Creierul dvs. are 100 miliarde de celule nervoase si trilioane de conexiuni nervoase. Desi reprezinta doar 2 % din greutatea corporala el utilizeaza 70 % din oxigenul si ceilalti factori nutritivi ai organismului. Pentru ca nu poate stoca acesti factori nutritivi, asa cum o fac muschii, creierul necesita un flux sangvin constant pentru mentinerea functionarii corecte.
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare cand aceasta irigare este afectata si tesutul nervos este privat de factorii nutritivi esentiali, celulele creierului incepand sa moara.
Tipuri de AVC. Exista doua:
1) ischemic. Aproximativ 80 % dintre AVC au drept cauza ateroscleroza (acumulare de depozite de grasimi continand colesterol, numita placa). Cresterea placii “inaspreste” interiorul arterei. Suprafata neregulata poate determina turbulente ale fluxului sangvin in jurul placii – asemanator unui bolovan intr-un curent de apa – si declanseaza formarea cheagului. Simptomele pot fi temporare, de obicei de scurta durata, datorate unor cheaguri sangvine arruncate in fluxul circulator, descriind un accident ischemic tranzitor (AIT). In timpul unui AIT, organismul dvs. poate elibera enzime care dizolva repede cheagul si restabilesc fluxul sangvin;
2) hemoragic. Acest tip de AVC apare cand un vas de sange cerebral se fisureaza sau se rupe. Sangele inunda tesutul cerebral din jur, ducand la leziuni. Celulele nervoase din aval de fisura sunt private de sange si, de asemenea, lezate.
O cauza de accident hemoragic este anevrismul. Aceasta “balonare” pornind de la un punct slab al peretelui vasului sanguin cerebral se mareste o data cu inaintarea in varsta. Unele anevrisme se pot forma datorita predispozitiei genetice. Cea mai frecventa cauza de accident hemoragic este presiunea crescuta a sangelui (hipertensiune).
Accidentele hemoragice sunt mai rare decat cele ischemice, dar cu letalitate mai mare. Aproape 50 % dintre subiectii care dezvolta un accident vascular hemoragic mor, comparativ cu numai 20 % pentru accidentele vasculare ischemice. AVC care apar la adultii tineri sunt, de obicei, hemoragice.
Factori de risc: hipertensiunea arteriala, fumatul, bolile cardio-vasculare, accidentul ischemic tranzitoriu, diabetul, niveluri neadecvate ale colesterolului (densitate scazuta – LDL; densitate inalta – HDL).
Semne de avertizare. Daca observati unul sau mai multe dintre aceste semne, chemati imediat medicul curant. Pot semnala un posibil AVC sau AIT:
– Slabiciune sau amorteala subita a fetei, bratului sau piciorului numai pe o singura parte a corpului;
– Intunecarea, incetosarea sau pierderea brusca a vazului, ca particularitate – la nivelul unui singur ochi.
– Incapacitatea de a vorbi sau tulburari de vorbire sau intelegere a vorbirii.
– Durere de cap brusca, severa fara o cauza aparenta.
– Ameteala inexplicabila, dezechilibrare sau cadere brusca, insotite de alte simptome, mai sus enumerate.
Prevenire. Va puteti reduce sansele de a avea AVC daca reusiti sa va schimbati anumite obiceiuri din stilul dvs. de viata. Daca aveti un risc crescut, medicamente, precum aspirina, si o procedura chirurgicala numita endarterectomia carotidiana, pot preveni un AVC major.
Daca, totusi, suferiti un AVC, tratamentul precoce poate minimaliza leziunile cerebrale si, prin urmare, infirmitatile. Astazi, 70 % din populatia (SUA) care a suferit un AVC nu este dependenta; 10 % se refac complet.
Solicitati asistenta medicala, la fel ca pentru un atac de cord. Fiecare minut conteaza. Cu cat sta mai mult fara tratament un AVC, cu atat mai mari sunt leziunile si potentialele infirmitati. Succesul tratamentului depinde de precocitatea lui.