Mi-as dori sa le spun in fata tuturor prietenilor si cunoscutilor mei cuvintele de mai jos, dar am decis sa le fac publice. Fiindca nu am nimic de ascuns.
Daca tu ma cunosti si mi-ai adresat incurajari in ultimii ani, daca tie ti-au placut pozitiile mele, chiar daca nu ti-a placut de mine, atunci sa te gandesti ca am fi acum fata in fata si am vorbi prieteneste despre viitorul Clujului.
Omule, nu cred ca e in regula sa stai deoparte. Nu cred ca e in regula sa te multumesti cu putin. Nu te multumesti cu putin nici in business, nici cand vorbesti de viitorul copilului tau. Pentru el, dar si pentru tine, vrei mai mult.
Omule, nu cred ca e in regula sa iti fie frica sa ne sprijini, financiar sau moral, pe mine si pe echipa mea. Inteleg foarte bine rezerva oamenilor de afaceri, a unora cel putin, ca le e frica sa sponsorizeze partide sau cauze: 26 de ani, niste alde uioreni si alti penali i-au mintit, le-au cerut bani si si-au bagat in buzunar majoritatea sumelor.
De aceea, eu inteleg reticenta lor. Dar trebuie sa scapam de aceasta frica, de aceasta neincredere. Multi au criticat noile reglementari referitoare la finantarea campaniei si la reducerea drastica a mijloacelor de exprimare politica. Eu sunt de acord cu ele. In 26 de ani, au circulat sute de milioane de euro la negru in campanie. Un candidat ca si mine nu s-ar fi putut bate niciodata cu banii lor negri. In ultimii 12 ani, Boc pur si simplu si-a batut joc de contracandidati cand era luna alegerilor, IMPANZIND pana la refuz orasul cu bannere si mesh-uri cu propria lui fata. Asta fiindca el controla jocul autorizatiilor pentru bannerele publicitare, si isi tragea partea leului.
Dragi prieteni, dragi cunoscuti, nu e nimic ILEGAL sa sprijiniti un om ca mine, o echipa ca a mea, legea prevede, spre marea mea bucurie, cai foarte clare de finantare si cheltuire a acestor bani. Nu mai e ceata in aceasta privinta: ca si candidat la primarie, pot primi sponsorizari de 52 500 lei; pentru campanie, candidatii pe listele Consiliului Local de la Miscarea Liberala pot primi si cheltui 31 500 lei, iar pentru Consiliul Judetean 105 000 lei.
Nu mai sunt posibile sponsorizari din partea firmelor. Iar ca persoana fizica, poti sponsoriza un candidat in cash cu sume pana la 10 500 lei, si prin virament bancar, cu sume pana la 205 000 lei.
Atat si nimic mai mult. Unii ar putea spune ca sumele sunt mici pentru a face campanie intr-un judet precum Clujul, intr-un municipiu de talia Cluj-Napoca. Si eu cred ca sunt mici. Dar, va spun pe sleau, pana acum, nu am reusit sa strangem mare lucru din sponsorizari.
Oamenii de afaceri se tem. Si nu ar trebui sa se teama. Cata vreme sponsorizarea e legala, nu vad problema. Cum vreti sa ajunga in Consiliul Local sau judetean oameni ca mine sau ca Bubu Roschnafsky, daca dumneavoastra nu va implicati?
Aceasta resemnare nu face bine nimanui. O dictatura politica a portocaliilor acum mascati in penelisti inseamna un remember tragic al perioadei 2008-2012, cand Apostu si pedelistii defilau ingamfati prin mandat.
A sustine oameni care stiu si pot sa faca opozitie activa e un demers de-acum tot mai necesar.
Sa va dau un exemplu. Un exemplu relevant pentru dezvoltatorii imobiliari. Acum, proiectele lor sunt tinute in stand by FARA MOTIV de Boc si cativa functionari. In timp ce la Oradea, primarul elibereaza actele in 90 de zile, la Cluj trec 10-15 luni pana cand se misca ceva. Daca asta s-a intamplat timp de 4 ani, dragi dezvoltatori imobiliari, mai vreti inca 4 ani sa faceti afaceri in asemenea situatie?
Si aici nu e vorba numai de cei ce construiesc apartamente si care fac afaceri din asta. E vorba si de amaratii care vor sa mansardeze LEGAL o casa sau sa efectueze niste modificari. Pur si simplu administratia locala isi bate joc de ei fara motiv.
Ei bine, toate astea vor continua in urmatorii 4 ani, daca nu ii bagam lui Emil Boc sula-n coaste. Aici, desigur, sula fiind eu, oricat de autoironic, haios sau batjocoritor suna la adresa mea.
Puteti voi sa radeti de mine cat vreti, sa ma injurati sau barfiti pe la colturi, exista un singur lucru despre care nu puteti rade: nici chiar voi nu puteti sa nu recunoasteti ca ALEXA, boul ala de Alexa, e singurul care s-a luat de gat cu ei in ultimii 10 ani si care poate sa o faca si in continuare.
Eu n-am nevoie de vorbe si imbarbatari dupa 5 iunie, am nevoie de sprijin pentru echipa mea acum, cand chiar e nevoie. Sigur, nu sunteti obligati sa o faceti. Nu sunteti obligati sa ma aplaudati ca in ultimii 4 ani am muncit onest pentru aceasta candidatura, ducand cea mai moderna campanie electorala din istoria Clujului. Nu sunteti obligati sa schimbati ceva in vietile voastre, nu sunteti obligati sa contribuiti la istorie. Asa e, istoria poate trece linistita pe langa voi, iar voi sa nu vedeti ca scoate limba la voi.
Nu va obliga nimeni la nimic. Fiindca aici nu este despre obligatie. Ci despre feeling. Feelingul meu e ca nu putem continua in aceeasi linie mocirloasa dezvoltarea orasului. Nu putem fi chiar atat de ipocriti si masochisti cu viitorul nostru. In cercurile de business, in sindicate, in politica, mereu facem baita in supica incalzita a ipocriziei, ne dam mainile, ne pupam, dupa care, odata plecati de la festin, ne infingem cutitele unii altora pe la spate.
Stiu bine ca intelegeti la ce ma refer. Fiindca ati trait ce exprim eu acum in cuvinte.
Un psiholog mi-a spus acum cativa ani: schimba-te tu mai intai si totul se va schimba imediat in jurul tau.
Imi cunosc defectele si calitatile, m-am schimbat mult in ultimii ani si procesul acesta nu se va opri pentru mine niciodata. Vreau sa ameliorez mereu defectele si sa potentez calitatile. Dar mai vreau ceva, ceva ce nu imi da pace, ceva ce ma roade in inima, in suflet, in creieri: vreau sa schimbam impreuna lumea.
Sunt mereu intrebat care ar fi cel mai important proiect al mandatului meu, daca as iesi primar si/sau consilier local. Si eu mereu spun: da, sunt FOARTE importante parcarile, drumurile, locurile de munca, investitiile, FOARTE importante. Dar eu mi-as dori ca cel mai important proiect al mandatului meu sa fie schimbarea mentalitatii clujenilor, sa ne dorim mai multul, sa nu ne mai multumim cu putinul, sa lasam la o parte atitudinea conservatoare si sa indraznim sa privim peste gardul fricilor colective.