Ultima grațiere colectivă, de amploarea celei de azi, a avut loc în 2002. A fost consființită prin Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. Aceasta poartă semnătura actualului șef al Curții Constituționale, Valer Dorneanu, care la acea dată era președintele Camerei Deputaților (asta pentru a ști cum Grupul Organizat Infracțional, impropriu numit Guvernare și/sau majoritate parlamentară, își rotește cadrele în diverse funcții). Actul normativ stabilea că deținuții condamnați la pedepse mai mici de cinci ani de închisoare vor fi grațiați, ca și minorii care au săvârșit fapte penale.
Acum 15 ani, legea a fost supusă dezbaterii publice, care a durat câteva luni. Prilej pentru tânărul deputat PD, Emil Boc, să atace la baionetă Puterea. Astfel, la 1 noiembrie 2001, a existat o dispută foarte aprinsă în Camera Deputaților. Emil Boc a anunțat că Partidul Democrat nu va vota proiectul de lege din mai multe considerente.
“Proiectul de lege nu este însoţit de nici un fel de măsuri de reintegrare socială a infractorilor eliberaţi. În acest context se pune întrebarea: cum va reuşi Guvernul Adrian Năstase să asigure reintegrarea socială a peste 9.000 de şomeri cu cazier, atâta vreme cât nu poate asigura locuri de muncă suficiente pentru şomerii fără cazier. Proiectul de lege va conduce la aglomerarea instanţelor judecătoreşti, întrucât, potrivit statisticilor judiciare, până la 25% din cei eliberaţi prin actul de graţiere se întorc în închisoare în primele 16-12 luni după -eliberare”, a precizat Emil Boc, potrivit stenogramelor, și a mai avertizat că legea are o aplicabilitate mult prea extinsă, solicitând, totdată, ministrului Justiției să retragă legea.
Până și (țineți-vă de ecranul laptoplui să nu cădeți!) Lucian Bolcaș, pe atunci membru PRM, s-a plâns că inițiatorul legii a adus noi amendamente, un lucru pe care l-a considerat inacceptabil. Discuția s-a împotmolit atunci când s-a ajuns la dezbaterea privind grațierea furtului. Tudor Marcu (PRM, fratele lui Vadim) a menţionat, la rândul său:
“Haideţi să cădem la mijloc şi să constatăm că, într-adevăr, nu e o joacă cu aceste furturi simple şi nu le privim pur şi simplu ca smulgerea sau, ştiu eu, -furtul unei batiste din buzunar. Dacă se dau 12 ani, deci sunt calificate, chiar de Codul Penal, -foarte -grave”.
Un argument în favoarea grațierii a fost aglomerarea instanțelor de judecată (argument adus chiar de către unul care-și aștepta o sentință în instanță):
“Vă rog să reţineţi că rolul instanţelor este atât de -aglomerat încât nu mai pot face faţă volumului de activitate. Vi s-a spus aici că se dau termene la Curtea Supremă de 6 luni. Inexact. Ultimul termen pe care l-am luat eu a fost de un an şi 6 luni, chiar doi ani. Nu se poate. Vă daţi seama ce se întâmplă la instanţele inferioare, dacă la Curtea Supremă s-a ajuns aici? Acesta este un alt argument pentru care legiuitorul înţelege să ierte de păcate, acum, anumite persoane pentru anumite fapte”, preciza deputatul PSDR Cornel Bădoiu.
De altfel, merită să citiți stenogramele ședințelor din 2002 și argumentele aduse împotriva acestei legi de către deputatul Emil Boc, toate valabile și acum. Deci: unde este Opoziția care în 2, 3 ani va începe să se milogească după voturile noastre? Unde a fost Opoziția să se bată cu PSD-ALDE împotriva unei legi care acum permit eliberarea a peste 5.000 de pușcăriași, mulți dintre aceștia fiind infractori periculoși, recidiviști?
Dar pe unde le mai doarme Emil Boc?