Strategia Integrata de Dezvoltare a Zonei Metropolitane urmareste solutionarea unor probleme de interes public, identificarea si rezolvarea nevoilor cu care se confrunta locuitorii zonei metropolitane. Strategia gandita pe termen lung, pana in anul 2035, iar printre cele mai indraznete proiecte propuse sunt reconfigurarea si regenerarea cartierelor de locuinte, Spitalul pediatric Monobloc, introducerea unui parc pe locatia actuala a Muzeului Apei precum si o pista de caiac-canoe in zona aeroportului.
Pe termen lung, aceste proiecte par doar niste fantezii. Daca privim modul in care s-au miscat autoritatile si institutiile in ultimii 10 ani, stim ca dezvoltarea Clujului s-a facut greu si, de cele mai multe ori, in directii gresite. De exemplu, observam abia acum, prin acest proiect, ca la Cluj s-a construit in ultimii ani haotic, fiind nevoiti acum sa reconfiguram majoritatea cartierelor care fac parte din municipiul Cluj-Napoca.
In cursul zilei de azi s-a organizat o dezbatere publica pe tema acestei Strategii, asa incat ea sa intre in forma sa finala, sa fie adoptata si sa putem demara procedurile de dezvoltare a Polului National de Crestere Cluj-Napoca. Desigur, ca la orice dezbatere, cele mai multe discutii au vizat deficitul de guvernanta care de zece ani a ingreunat procesul de dezvoltare al urbei. Constatam ca acest Proiect, supus azi dezbaterii, nu face decat sa resusciteze proiecte vechi de cel putin 10 ani, proiecte de care s-au folosit toate administratiile locale in ciclurile electorale, asa incat, aceasta documentatie poate fi usor confundata cu un Almanah al fostelor si viitoarelor promisiuni electorale. Candidatii se vor folosi (probabil) de acest document pentru a reaminti cetatenilor proiectele de interes pentru dezvoltarea zonei metropolitane.
Trecand peste asta, nu putem sa nu remarcam ca, pana la urma, ideea de a incerca sa rezolvam o mare parte din problemele Clujului, incepand cu infrastructura si cntinuand cu turismul si agrementul, e o idee buna. Din pacate, prea putine dintre masurile care se vor lua vor fi practicabile in viitorul apropiat, mai ales ca unele teme abordate de acest proiect nu sunt reglementate inca nici macar la nivel national. Aici vorbim desigur, despre politica pentru locuinte, unde chiar si proiectul in sine are o lacuna destul de mare, prin faptul ca ideile ce tin de urbanizare si reconfigurare a cartierelor Clujului s-au bazat pe date statistice irelevante pentru situatia reala a Clujului. In acest caz, datele de referinta privind cifrele demografice a fost ultimul recensamant – insa stim ca, in Cluj, multi tineri se stabilesc aici fara a avea vreun act care sa dovedeasca stabilirea permanenta in oras.
Acest proiect este necesar si pentru ca in viitor va trebui sa luam decizii care sa se bazeze pe un dialog transparent, atat intre cetateni si administratie cat si intre institutiile locale. Mai mult, se doreste implementarea unei idei indraznete, aceea prin care proiectele de viitor sa nu mai fie doar slabe preluari ale proiectelor implementate de alte tari, ci ele sa fie structurate strict pe identitatea zonei metropolitane. Desigur, pe hartie lucrurile arata foarte bine. Dupa cum foarte bine preciza arhitectul Serban Tiganas, e important de urmarit cum se va pune in practica aceasta documentatie, urmand ca, in 2020, sa tragem linie si sa vedem daca ce s-a discutat azi a fost sau nu de folos.
Chiar daca discutia de azi a avut un caracter predominant futurist, nu putem sa nu remarcam cum astfel de dezbateri scot la lumina problemele reale ale urbei, probleme care de cele mai multe ori sunt ascunse sub pres. Avem exemplele esteticii urbane, ale traficului rutier ingreunat, precum si al blocajelor rutiere. Dupa ce de ani de zile ni se spune ca orasul arata foarte bine, azi aflam ca, de fapt, estetica urbana lasa de dorit si ca blocajele rutiere sunt o problema a carei rezolvare, chiar daca ea s-ar gasi (unii se lauda ca au facut-o), nu garanteaza solutionarea in proportie de 100%.
Somesul Mic si micile minciuni electorale
Din documentatia expusa azi dezbaterii publice, reiese faptul ca Somesul Mic reprezinta un element de specificitate al zonei metropolitane insuficient valorificat din punct de vedere al potentialului sau de axa ecologica. Asa ca s-a readus in discutie proiectul Somesului Navigabil, cel pe care Emil Boc l-a promis clujenilor de nenumarate ori. Istoria acestuia incepe in 2011. Asa ca, in 2012, an electoral, Emil Boc demareaza documentarea proiectului in colaborare cu parteneri din Olanda care au implementat acest proiect cu succes in tara lor de origine. La vremea respectiva, lucrurile au mers brici, urmand ca sa se si implementeze. Problema e ca, dupa alegeri, proiectul a intrat intr-un sertar, fiind scos periodic de la naftalina doar la urmatorul ciclu electoral. Azi ni se confirma ca acest proiect nu este viabil datorita diferentelor de nivel de pe cursul raului. In cadrul dezbaterii, Emil Boc s-a si disculpat de promisiunile electorale, mentionand ca isi doreste ca proiectul sa fie implementat doar pe portiuni scurte, acolo unde este posibil, si a aruncat vian pe mass media care, cica a creat confuzia prin omiterea faptului ca nu a mentionat ca acest proiect nu este posibil pe toata lungimea raului, ca preluarea informatiilor a fost doar o prescurtare populara a acestuia. Ceea ce este o minciuna ordinara – mass media intotdeauna furnizat complet informatiile care i s-au furnizat.
Ne mutam la Aeroport, unde vom implementa, in premiera, un canal de caiac-canoe
Pentru ca orice minciuna are si o perioada de valabilitate, in noua Strategie de Dezvoltare observam cum se contureaza alte proiecte indraznete. De exemplu, in 2019 ar trebui sa inceapa demararea unui proiect inovator si anume, o pista de caiac-canoe in zona Aeroportului. Proiectul are termen de finalizare anul 2022 si ar urma sa fie realizat dupa devierea in prealabil a Somesului in urma lucrarilor la extinderea pistei.
Stim foarte bine ca devierea raului si prelungirea pistei aeroportului sunt tergiversate de ani buni. In conditiile acestea, e interesant de urmarit cum se va implementa acest proiect care, ca o observatie personala, ar urma sa inceapa fix inainte de alegerile locale urmatoare si se va termina fix dupa incheierea acestora.
Facem parc in locul Muzeului Apei? Facem, cum nu?
Se pare ca Olanda este tara de referinta atunci cand vine vorba de preluat idei din alte parti. Daca, idea Somesului navigabil a fost preluata de la olandezi, se pare ca esecul proiectului nu l-a oprit pe primarul Emil Boc sa mai preia de la ei inca un proiect care cel putin in momentul de fata pare irealizabil. Vorbim despre dezvoltarea sistemului de spatii verzi. E clar ca lumina zilei faptul ca Zona Metropolitana a Clujului duce lipsa acuta de spatii verzi. In sensul acesta, proiectul de dezvoltare propune implementarea de noi parcuri, atat in Cluj cat si in comunele care deservesc zona metropolitana. In cazul comunei Floresti, in documentatie se vorbeste despre un parc in Floresti. Inca nu se stie viitorul amplasament al acestui parc dar Emil Boc si-a exprimat clar dorinta ca acesta sa fie amplasat pe locul Uzinei Electrice si a Muzeului Apei, arie care in momentul de fata este protejata si inchisa publicului. Astfel, acesta a dat din nou exemplul Olandei unde, daca s-a putut reglementa legal realizarea unui parc intr-o arie hidrologica protejata, e clar ca si in Cluj se poate realiza. Problema e ca legea e clara si nu permite cale de intoarcere, asa incat, in bunavointa sa, edilul isi doreste ca legislatia sa fie modificata asa incat ea sa fie mai permisiva. O initiativa de laudat dar cam irealizabila, dupa umila noastra parere.
Cu deseurile stam „foarte bine”, in sensul ca nici vorba
Unul dintre cetatenii prezenti in cadrul dezbaterii de azi a ridicat o problema de interes public. Acesta a mentionat ca proiectul dezbatut nu reglementeaza in mod clar gestionarea deseurilor, colectarea selectiva si managementul gunoaielor. In sensul acesta, remarcam ca muncipiul Cluj-Napoca e unicul in tara care, in momentul de fata, se afla intr-o pozitie delicata. Centrul de management al deseurilor inca nu a fost finalizat iar rampa promisa din 2010 e departe de a se inaugura curand. O alta problema o reprezinta modul de abordare a acestei probleme in documentatia pusa la dispozitie. Astfel, proiectul in sine prezinta lacune in ceea ce privesc noile reglementari europene. Daca Uniunea Europeana ne obliga sa atingem anumite cote de reciclabilitate, din pacate, prioritatile proiectului privind deseurile e de domeniul trecutului, asta pentru ca el recomanda doar incurajarea cetatenilor de a colecta selectiv, incurajare care nu e suficienta in conditiile in care e necesar sa incepem sa impunem aceasta colectare.
Pe IT-isti nu-i baga nimeni in seama
In Cluj avem de a face cu cel mai dezvoltat pol IT din Europa de Est, insa acest lucru nu a constituit o prioritate pentru Administratia locala care putea lejer pana acum sa devina un oras tehnologizat, in care institutiile sa fie interconectate tehnic la un nivel inalt, lucru confirmat si de Andrei Kelemen, reprezentant al sectorului IT, prezent la dezbaterea de azi. Acesta a mentionat ca sectorul pe care il reprezinta a dispus spre analiza 30 de proiecte prin care sa folosim tehnologia ca resursa de rezolvare a deficitului de guvernanta. Din pacate, majoritatea acestor proiecte nu s-au regasit in Planul de Dezvoltare Metropolitana. Acesta a declarat public ca isi doreste o colaborare cu Primaria Cluj-Napoca pentru a ajunge la un nivel tehnologic accesibil pentru administratie si chiar a mentionat ca multi tineri din Cluj isi doresc sa colaboreze la nivel de voluntariat. Desigur, propunerea a fost aplaudata de primarul Emil Boc si chiar ne-am fi bucurat ca acesta e deschis sa colaboreze cu sectorul IT, daca nu am fi stiut ca astfel de propuneri au mai venit de-a lungul timpului, au fost la fel de aplaudate si apoi uitate.
Concluzionand, vestea buna e ca avem un nou plan de Dezvoltare a Clujului, asta dupa ce recent a fost supus dezbaterii si Planul de Mobilitate Urbana. Vestea proasta e ca, dupa atata documentatie si hartagoraie, e absolut necesar ca administratia locala sa inceapa sa se trezeasca din amorteala, altfel acestea vor ramane doar simple documente aprobate de consilierii locali prin vechiul si binecunoscutul sport de ridicare a manutei la comanda.
Sursa Foto: Facebook Gabriel Rosca