La atribuirea electronică de trasee, ale cărei rezultate au fost anunțate saptamana trecuta, firma de transport Fany a câștigat traseul Cluj-Napoca -Turda, pe care opera până acum o firmă din grupul Alis și pentru care reprezentanții grupului au făcut plângeri peste plângeri să amâne atribuirea.
Consiliul Județean Cluj nu ar trebui să valideze rezultatele, dar circul e cat casa. Nu de alta, dar FANY e deja o firma-vedeta a instantelor clujene: patronii au facut putin arest pentru fapte de coruptie grave, cand au mituit inalti functionari din ARR. Ca si cum toate acestea nu ar fi contat vreodata, iata ca intalnim azi situatia in care, aidoma lui Vanghelie cel penal, firma FANY revine in joc, pretinzand ca e curata si apretata si isi insuseste o halca importanta din transportul judetean.
In acest sens, industria operatorilor romani de transport a asteptat o pozitie lamuritoare de la Augustin Hagiu, presedintele FORT, federatia ce ii reprezinta. Hagiu nu s-a eschivat si, intr-un interviu luat de Ziar de Cluj, a clarificat pozitia federatiei pe care o reprezinta:
Rep.: Avem o situatie interesanta la Cluj. O companie pe nume Fany, cu ultimii cel putin 3 ani rasunatori in instante, cu probleme penale, fapte de coruptie, reuseste sa dea o lovitura de imagine castigand o licitatie importanta. Nu conteaza impotriva cui, ci castigand o licitatie importanta. Ce sa intelegem: ca, daca spaguiesti la ARR, daca dai mita, daca reusesti sa influentezi dosare si dupa aceea esti un pic arestat, poti sa revii in joc. Exista ceva standarde in transport?
Augustin Hagiu: Eu nu o sa dau nume de firme, pentru ca nu fac chestiunea asta si nu asta este important in discutie. Exista organe de ancheta penala care si-au prezentat opinia si au luat si niste masuri in ceea ce priveste relatia “incestuoasa” dintre firma in cauza si institutiile si functionarii publici. Ideea este in felul urmator.
Se profita din nou de o legislatie care lasa loc la interpretari. Avem trei organisme responsabile in aceasta situatie. Vorbim de Autoritatea Rutiera Romana, Consiliul Judetean si evident si ede Autoritatea pentru Agenda Digitala a Romaniei.
Cele trei institutii, si nu este singura speta de o asemenea gravitate, cele trei insititutii de fiecare data au grija prin tot felul de chichite si mecanisme de tip relational inter-institutionale sa paseze pisica de la unul la altul pana cand pisica fuge de tot si ramanem in situatia in care nimeni nu raspunde pentru nimic.
In situatia specifica, aici, la Cluj, atat CJ, cat si ARR, cat si AADR-ul sunt vinovate pentru nerespectarea legii.
In ceea ce priveste CJ, s-a plecat din start de la o eroare materiala. Daca discutam de grupe de trasee intr-un program de transport. apoi grupe de trasee trebuie sa fie. Daca ulterior constatam ca nu putem introduce in licitatie grupe de trasee din varii motive, cu toate ca in alte judete din tara s-a putut, atunci nu dam drumul la licitatie. Gasim o formula pentru a organiza licitatia corespunzator prevederilor legale.
In ceea ce priveste ARR-ul… ARR-ul a gresit in momentul in care, dupa finalizarea procesului in instanta care a condus la aceasta situatie, a desconsiderat de la sine putere totul, interpretand actele normative in vigoare sau pur si simplu evitand sa se uite pe acte normative in vigoare, a desconsiderat vechimea operatorului. In cazul de fata, nu exista niciun motiv ca punctajul pentru vechime sa fie mai mic ca si cum din 2012 si pana in 2016 au fost in aer si nu au fost efectuate de catre nimeni.
Daca discutam pe partea cealalta de AADR, AADR-ul a gresit atat prima data, cat si acum. Doar ca asa cum reiese din adresele si raspunsurile pe care le dau aceste trei institutii, de fiecare data, de vina e altcineva mai putin institutia careia i se adreseaza o solicitare un raspuns sau pur si simplu asumarea responsabilitatii.
Rep.: Pai, si Justitia? De ce nu se comporta ca un arbitru relevant?
Augustin Hagiu: Justitia romana e pregatita insuficient pentru asemenea conglomerat legislativ care afecteaza operatorii de transport, in cazul de fata transport pasageri, si emite o grava eroare necompletand hotararea judecatoreasca ca sa nu creeze mai un blocaj. Pentru ca, daca instanta ar fi mentionat in subsidiar ca, in completarea hotararii judecatoresti, efectul nu este doar de a anula atribuirea care a avut loc, ci si de a mentine dupa caz ca fiind valabila vechimea operatorului de transport, sau daca ar fi solicitat inainte de a fi pronuntat hotararea judecatoreasca o expertiza in aceasta situatie de la Autoritatea Rutiera Romana, atunci nu s-ar fi ajuns aici. S-a profitat la maxim de neimplicarea acestor trei institutii, s-a gresit din nou prin organizarea acestei atribuiri in felul acesta si ne aflam in situatia in care sa mai demareze inca doua procese.
Ce este clar si asta v-o pot spune, doar ca este de durata, ca vorbele mele sa fie certificate de fapte, ca undeva intr-o marja de timp de doi ani de zile, CJ, ARR-u vor trebui sa plateasca daune materiale si prejudicii produse operatorului dupa caz operatorilor carora nu li s-a luat in calcul vechimea si care au fost eliminati de pe traseu. Vor chema alt subsidiar pentru ca avem o speta acum la instantele de la Pitesti, un pic pe invers insa, de care ne vom ajuta insa aici, in cazul asta. Instituriile vor chema in instanta in responsabilitate din punct de vedere financiar exact operatorul care acuma “se bucura” de o mare golaneala, de o mare inginerie. El se bucura acum, dar avem speta de la Pitesti unde interpretand invers actele normative, ca asta este nebunia din transportul romanesc, operatorul corect are de dat doua miliarde – incaseaza atat de la operatorul care a efectuat in mod corect acolo traseul si mai incaseaza si niste bani de la stat. Dar statul nu ia din bugetul de stat, ci de la acelasi operator care corect a desfasurat serviciul de transport. Cu alte cuvinte, operatorul plateste de doua ori. Daca la Pitesti, operatorul plateste de doua ori, la fel se va intampla si aici dupa doi ani de zile de proces.
Rep: Ce inseamna aceste lacune legislative aceste carente aceste gauri, aceasta lipsa de intelegere a insptantelor efectiv de realitatile din teren. Cum poate fi rezolvata pentru cae vorba de o industrie exrem de puternica. Atiincercat sa gasiti la celebrii tehnoctati actuali intelegere pentru modificar legislative?
Augustin Hagiu: Nu. Aici discutam de doua acte normative extrem de importante. De legea 92 pe deoparte si pe de alta parte de normele de aplicare ale acestui act normativ. Pentru Legea 92, in momentul de fata, se incearca de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale o modificare. Legea 92 ar fi trebuit sa aplice regulamentul privind serviciile de utilitati publice, transportul. Niciuna dintre atribuirile care au avut loc, nici aceasta, nu au fost raportate la Comisia Europeana. Cu toate ca Romania risca infringement pe acest subiect. Atribuirea care a avut loc zilele trecute, avand in vedere ca discutam despre un numar estimat de kilometri mai mare de 50.000 pe an trebuia, la fel, raportata la Comisia Europeana. Pentru ca atata timp cat are loc o atribuire si noi suntem in periaoda de aplicare a regulamentului, orice serviciu de transport public acordat prin atribuire, prin licitatie, chiar daca ea este electronica, trebuie sa urmareasca cu totul si cu totul alte procese si alte proceduri. In cazul de fata trebuia aplicata legea 51.
Rep.: Credeti ca ce s-a intamplat la Cluj se poate replica si in alte judete? De asemenea tertripuri?
S-a incercat la Barlad lunie trecute, am intervenit ca federatie si licitatia s-a blocat. Din cauza faptului ca nu a fost raportata la Comisia Europeana. Era vorba de transport in interiorul localitatii Barlad si nu de transport judetean.
Sper sa se faca lumina si sa se revina la situatia normala la situatia legala.