In vizor

Primăria Cluj-Napoca ar putea fi obligată să dea înapoi 150 de milioane de euro, avansul primit pentru metrou

Îndeplinirea țintei asumate de România prin PNRR cu privire la contractarea lucrărilor pentru metroul din Cluj este încă în proces de evaluare la Comisia Europeană, a transmis forul pentru Europa Liberă, după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat că finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR ar urma să fie retrasă. Ministerul Transporturilor ar fi virat între timp un avans de 150 de milioane de euro primăriei clujene pentru investiție.

Metroul a primit un avans de 150 de milioane de euro de la Ministerul Transporturilor

Europa Liberă a contactat Ministerul Transporturilor (MT) pentru a afla exact ce sumă are prevăzută în 2024 pentru proiectul metroului.

Reprezentanții MT au precizat pentru Europa Liberă că ministerul a plătit deja un avans de „aproximativ 150 de milioane de euro” Primăriei Cluj-Napoca.

„A fost plătit și se utilizează, proiectul merge”, au spus reprezentanții MT, care au subliniat că finanțarea a fost acordată ca parte integrantă a finanțării prevăzută în PNRR.

Este o informație în premieră, confirmată între timp și din alte surse.

Suma a putut fi virată în baza unei Hotărâri a Guvernului din 5 iunie 2024, care a aprobat alocarea din fondul de rezervă la dispoziția Executivului a aproximativ 170 de milioane de euro (850 de milioane de lei) necesari „acordării avansului în cazul proiectului metroului Cluj-Napoca.”

Finanțarea era necesară pentru a asigura premisele atingerii jalonului 88 – construirea a 50% din investiția în linia de metrou până la final de 2024, se arăta în nota de fundamentare a Hotărârii.

„În lipsa acestor demersuri, proiectul poate ajunge să înregistreze întârzieri și blocaje imposibil de recuperat, dat fiind calendarul de finalizare a tuturor jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență”, menționa nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern (HG).

Pro Infrastructura: Metroul a ratat jaloanele, este un proiect fără finanțare!

În contextul expus mai sus și al ratării finanțării din PNRR, șansele ca primul metrou din afara Bucureștiului să se realizeze cu adevărat scad serios, spune președintele asociației Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de investiții rutiere și feroviare.

„Proiectul a fost contractat târziu, a ratat de la început primul jalon. Trecem peste asta, dar șansele să îndeplinească jalonul final, realizarea lucrărilor din prima etapă până în 2026, sunt zero. Chiar dacă lucrările demarează la începutul anului viitor, să fie gata 9 kilometri de săpături, cu stații și toată partea de structură până în 2026 este foarte-foarte puțin probabil”, afirmă Ionuț Ciurea, de la Pro Infrastructura.

Dacă metroul va pierde banii din PNRR, cauzele sunt întârzierea proiectului și șansele foarte scăzute de a fi gata în 2026, aspectele tehnice fiind mai degrabă un pretext, crede Ciurea.

Cel mai negru scenariu ar fi, potrivit lui, ca lucrările să înceapă – pentru a cheltui inclusiv avansul plătit de MT – și să fie abandonate ulterior, din lipsă de finanțare. Asta după ce vor fi creat un disconfort serios pentru locuitori.

De fapt, lipsa unor surse clare de finanțare, extra PNRR – care acoperea oricum o mică parte din total – este marea problemă a proiectului, explică el.

Bugetul prevăzut în contractul de finanțare semnat de Primăria Cluj-Napoca este unul strict scriptic, spune Ciurea.

Includerea investiției în Programul Transporturi 2021-2027 – anunțată ca posibilitate de către autorități – este foarte puțin fezabilă, spune Ciurea, în condițiile în care banii necesari investițiilor cuprinse deja în program sunt prea puțini față de totalul necesar.

Cât despre finanțarea din certificatele verzi, reprezentantul Pro Infrastructura spune că precedentele nu sunt încurajatoare. Asta întrucât au mai existat tentative, la nivel de declarații, de a finanța autostrăzi din surse alternative, dar nu s-a concretizat nimic.

Mai mult, deputatul Sabin Sărmaș spune că firmele care au contractat lucrările de realizare a metroului ar avea prevăzute în contract despăgubiri substanțiale în caz de reziliere.

Informația nu a putut fi verificată de Europa Liberă, însă Ciurea atrage atenția că costurile utilajelor pentru săparea tunelurilor – TBM-uri (tunnel boring machines, n.r.) sunt foarte mari.

Coordonatorii studiilor de fezabilitate la metrou atrăgeau și ei atenția, încă din 2022, că intrarea în subteran a TBM-urilor și neutilizarea lor, din lipsă de finanțare, ar genera costuri și probleme suplimentare majore.