Anul acesta, nicio universitate din România nu mai face parte din Topul Shanghai. Anul trecut, singura instituție de învățământ superior din țară care făcea parte din acest ranking era UBB Cluj-Napoca.
Lista Shanghai Ranking 2023, publicată marți, 15 august, nu oferă surprize majore la vârful clasamentului, notează Le Monde. Pentru a 21-a oară de când este întocmită această listă, Universitatea americană Harvard conduce clasamentul internațional. Creat în 2003 de Universitatea Jiaotong din China, acest clasament, care examinează peste 2.500 de instituții pentru a identifica primele 1.000, se concentrează pe activitățile de cercetare în domeniul științelor exacte.
Ca și în 2022, Harvard este urmată de alte două instituții americane prestiogioase: Universitatea Stanford și Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), apoi de Universitatea Cambridge, una dintre cele două instituții britanice care figurează – alături de Oxford (locul 7) – în primele 15 locuri.
UBB vine cu explicații, susține că nu a mai putut compensa singură ”erori și indecizii majore în politicile academice naționale”
Aceasta în condițiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU). Țări vecine sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking: Serbia, Slovenia, Ungaria, Croația sau Lituania. ”Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național”, susține azi rectorul UBB Daniel David într-o declarație de presă. ”Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor”, susține el.
David susține că una dintre problemele structurale ale sistemului, în România, e păstrarea arhitecturii academice stabilite de reforma comunistă din 1948. ”Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking”, susține David, adăugând că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. ”Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive, incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie sau tehnologie”, arată David. ”Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional”.
O altă problemă ar fi contraargumentele la unirea unor universități. ”Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament”, arată el.
Rectorul UBB se mai plânge că universitatea ”nu a fost susținută absolut deloc specific” pentru a se menține în rankingul Shanghai global, fiind susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament. ”Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente – obiectiv corect – cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU)”, mai subliniază David.
Or fi problemele structurale proaste, dar la UBB ”am luat măsuri interne importante”, consideră David. ”Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science – de exemplu umaniștii publică cărți (sic-n.red.) sau capitole). Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi – am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an. Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura timp până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore – spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa-, dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU)”.
Rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu, respinge propunerea de unificare a universităților lansată de rectorul UBB Cluj, Daniel David.
Rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu, transmite că performanţa nu este un rezultat care poate deriva din comasare, iar motivele lipsei performanțelor trebuie căutate de universități în interiorul lor.
„Trebuia să spună cineva că nu prin comasare creşte performanţa. Ci prin strategii coerente, pe termen lung şi finanţare adecvată a cercetării. Chiar şi din resurse proprii, aşa cum facem la UMFIH”, a transmis, pe Facebook, rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a fost singura instituție din România reprezentată în rankingul Shanghai (ARWU) în ultimii trei ani.