Primăria Cluj-Napoca a considerat că într-un final poate lua de bună și vorba clujenilor când vine vorba despre arborii pe care voiau să-i taie, alături de armata de specialiști. Doar doi vor fi sacrificați, din 18.
Pe lângă cei 16 arbori care rămân se plantează alți 31 de arbori, conform municipalității. Proiectul arhitectului Macalik Arnold de pe Universității va trebui să fie acum modificat, iar arborii rămân la locul lor, nu cum era inițial în proiect. În proiectul inițial, arborii trebuiau îndepărtați pentru lățirea trotuarului și relocați la finalizarea lucrărilor.
”Sunt doi copaci cu rădăcini adânci și este un risc pentru relocarea lor.(…) Propunerea Primăriei este să păstrăm toți copacii maturi, 16 dintre cei 18 existenți, iar 2 copaci mai mici vor fi relocați, de pe latura Continental. Acest lucru ne permite să refacem aliniamentul străzii, cum a gândit inițial proiectantul”, a comentat subiectul marți, într-o ședință, edilul.
”Păstrarea celor 16 arbori maturi și relocarea celor 2 la toamnă pe un alt amplasament și plantăm 31 de arbori noi în zona Universității”, a explicat Emil Boc.
Institutul de Cercetări Biologice Cluj a făcut o analiză asupra acestui subiect și au sărit în ajutorul cetățenilor care au făcut tot efortul de a convinge municipalitatea să lase arborii în pace, de a scrie postări pe Facebook, la întâlniri publice și chiar au făcut lanț uman în jurul arborilor.
Iată răspunsul ICBC:
Arborii maturi deservesc locuitorii și turiștii deoarece reprezintă „Infrastructura Verde a Orașului”, care, ca orice „construcție”, a necesitat mulți ani pentru a ajunge la dimensiunea si funcțiile actuale. Astfel, acești arbori oferă o oază de verdeață și o insulă a naturii în mijlocul orașului. În același timp, absorb zgomotul, praful și o parte din poluanții din trafic, oferă umbră și cresc umiditatea aerului în timpul verilor fierbinți.
Prin înlocuirea arborilor maturi cu cei tineri, toate aceste beneficii se pierd imediat, devenind limitate în următorii 10-20 ani. Aceștia ar trebui toaletați/tăiați (după caz) numai dacă prezintă riscuri pentru siguranța cetățenilor și a clădirilor din jur. De aceea, considerăm că astfel de decizii trebuie să fie bine analizate și luate în considerare și perspectivele de mediu și sustenabilitate, pe lângă cele de dezvoltare urbană.
O perspectivă asupra vegetației urbane și a unei „estetici ecologice” este deja frecvent întâlnită în societatea occidentală. Pe această cale, amintim faptul că Municipiul Cluj-Napoca s-a angajat să respecte Acordul “Green City” al Uniunii Europene, al cărui rol este acela de a îmbunătăți calitatea vieții în mediul urban, prin accelerarea implementării unor politici de mediu relevante în mai multe direcții, inclusiv din prisma biodiversității. În lipsa unor legi concrete care să vizeze ecologia/peisagistica urbană, considerăm că orașul nostru, care în multe rânduri a fost/este un exemplu de bune practici în România, trebuie să aibă în vedere Strategia UE privind Biodiversitatea – 2030, sau inițiative precum Strategia EnRoute, care oferă îndrumări cu privire la modul în care infrastructura verde urbană ar trebui gestionată în vederea menținerii biodiversității și a funcției ecosistemelor.
În concluzie, solicităm cu respect menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul Municipiului Cluj-Napoca, și găsirea unor soluții alternative la problema coborârii nivelului asfaltului în zonă. Sugerăm, de exemplu, acoperirea cu sol a rădăcinilor rămase la suprafață, urmată de plantarea de plante/flori decorative în acel sol. În egală măsură, susținem și încurajăm inițiativa Primăriei de a planta arbori tineri în zone unde aceștia lipsesc.
Pentru mai multe informații și pentru a discuta în detaliu despre importanța biodiversității urbane, suntem disponibili să oferim sprijin și consultanță. Ne dorim cu toții un oraș modern, dar și un mediu sustenabil și prietenos pentru generațiile viitoare.
Vă mulțumim!
Cu stimă,
Cercetător științific II dr. Anamaria Roman – biolog
Cercetător științific II dr. Tudor Ursu – biolog
Cercetător științific II dr. Bogdan Hurdu – biolog
Cercetător științific III dr. Adrian Ruicănescu – biolog”