Ziua a 14-a de război aduce embargo-ul SUA pentru petrolul, gazele și cărbunele rusești, în timp ce Kremlinul amenință că barilul de petrol poate depăși 300 de dolari. Marea Britanie, de asemenea, a anunțat că va opri importurile de petrol până la finalul anului 2022. În aceeași zi, și UE a anunțat că vrea să reducă importurile rusești de petrol cu două treimi.
La 14 zile de la invazia Rusiei în Ucraina, trupele invadatoare nu au reușit să preia controlul asupra țării unde se dau lupte aprige. Trupele ucrainene au respins eforturile forțelor ruse de a intra în orașele Harkiv și Mykolayiv. Cele două părți au convenit asupra încetării focului miercuri dimineață pentru a da posibilitatea ca locuitorii din Kiev și din alte patru orașe să fie evacuați. În zilele trecute, cordoanele umanitare nu au putut fi folosite pentru evacuarea civililor din cauza părții ruse care a continuat atacul.
New York Times retrage toți corespondenții săi din Rusia pentru prima dată în ultimii peste o sută de ani: Nu Stalin, nu Războiul Rece, nimic nu ne-a alungat din Rusia
New York Times (NYT) și-a retras toți corespondenții din Rusia, marcând o premieră: este pentru prima dată în ulimii peste o sută de ani când ziarul nu va avea reporteri pe teren acolo.
„O zi foarte tristă pentru istoria @nytimes la Moscova. Retragerea tuturor corespondenților săi din țară. Avem reporteri acolo continuu din 1921, cu una sau două scurte întreruperi din cauza problemelor cu viza. Nu Stalin, nu Războiul Rece, nimic nu ne-a alungat afară”, a scris pe Twitter Neil MacFarquhar, un fost șef al biroului NYT din Moscova.
Ziarul și-a anunțat retragerea oficială din Rusia marți, invocând o nouă legislație care urmărește să incrimineze jurnaliştii care relatează despre invazia Moscovei în Ucraina, interzicând orice referire la „război”.
„Noua legislație a Rusiei urmărește să incrimineze știrile independente și precise despre războiul împotriva Ucrainei. Pentru siguranța și securitatea personalului nostru editorial care lucrează în regiune, îi mutăm deocamdată din țară”, a declarat purtătorul de cuvânt al New York Times, Danielle. (Sursa: CNN)
11.04: Propaganda rusă a fabricat un nou motiv pentru invadare: Susține că Ucraina pregătea un atac asupra Donbas, așa că Rusia era obligată să apere cetățenii ruși.
Ministerul rus al Apărării susține că are documente ce atestă ”pregătirile ascunse” ale Ucrainei pentru un atac asupra Donbas, ce era programat pentru luna martie 2022, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konașenkov, citat de Vedomosti.
Rusia a încercat constant să fabrice pretexte care să justifice, în ochii populației ruse, invadarea Ucrainei și declanșarea războiului. Până acum, nici unul dintre motivele inventate de Moscova nu s-a dovedit real.
Reamintim că Rusia însăși controlează Donbas din 2014, când forțele separatiste susținute de Moscova au preluat controlul celor două republici separatiste – Luhansk și Donețk.
10.32: Universitatea din Sankt Petersburg îi exmatriculează pe studenții reținuți la protestele împotriva războiului declanșat de Vladimir Putin
10.11: Washington Post: Biden o trimite pe Kamala Harris în Polonia și România, pe fondul crizei globale. Vicepreședintele va promite ajutor și sprijin aliaților est-europeni, ca parte a unui efort urgent de a menține NATO unită
CITEŞTE: THE WASHINGTON POST preluată de Rador
(…) Harris se va întâlni, joi, cu liderii din Polonia, apoi cu omologii lor din România, în ziua următoare, în cadrul a ceea ce reprezintă o extindere a recentei sale călătorii la o conferință globală de securitate în Germania. Acolo, în primele zile ale invaziei ruse, Harris s-a întâlnit cu o serie de lideri europeni și mondiali, inclusiv cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un efort de a menține alianța occidentală unită. (…) Este probabil ca Harris să discute cu liderii Poloniei chestiuni precum dorința Poloniei de a furniza Ucrainei avioane de luptă, într-un moment în care Statele Unite încearcă să evite orice demers pe care Kremlinul l-ar putea interpreta ca pe o implicare directă între NATO și Rusia. La Conferința de Securitate de la München, de luna trecută, Harris s-a întâlnit cu liderii Lituaniei, Estoniei și Letoniei, alte trei țări din fostul bloc sovietic, care au cerut Statelor Unite să trimită mai multe trupe pe teritoriul lor. (…) Vizita lui Harris sugerează că Biden se va baza mai mult pe ea pentru misiuni sensibile, după o perioadă în care părea să aibă doar sarcini de neinvidiat, periculoase din punct de vedere politic, cum ar fi abordarea cauzelor primare ale imigrației. De asemenea, face parte din efortul mai amplu al administrației de a aborda reverberațiile invaziei, de la calmarea vecinilor tensionați ai Rusiei, până la menținerea în izolare a Moscovei și la gestionarea aprovizionării mondiale cu petrol. Luni, Biden a susținut un apel cu liderii Germaniei, Franței și Regatului Unit, cu care a vorbit despre cum să sporească sancțiunile împotriva Rusiei și să ofere o serie de opțiuni de asistență Ucrainei. Dar nevoile diplomatice extinse necesită întăriri. (…) În perioada premergătoare invaziei președintelui rus Vladimir Putin, între aliații NATO au apărut fisuri. Franța a fost sceptică cu privire la ceea ce Marea Britanie și Statele Unite au susținut a fi determinarea lui Putin de a invada. Iar Germania a refuzat luni de zile să abandoneze în mod public conducta Nord Stream 2, un proiect planificat de mult timp, care se preconiza că va scădea prețurile energiei în Europa. Au apărut, de asemenea, diviziuni cu privire la cât de departe trebuie să se meargă în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar când bombele au început să cadă, națiunile europene s-au unit cu o viteză remarcabilă pentru a aplica sancțiuni de anvergură, dând lovituri majore economiei Rusiei, în combinație cu sancțiuni fără precedent din partea Statelor Unite. Uniunea Europeană a autorizat, pentru prima dată, finanțarea și exportul de arme către o națiune atacată. Dincolo de asta, Polonia, membră a UE și a NATO, care s-a îndepărtat de normele occidentale, a revenit ferm în îmbrățișarea Europei, în timp ce țări din afara alianței au arătat un interes reînnoit pentru a se alătura celor două organizații. Această coeziune nu este, însă, lipsită de fisuri, iar tensiunea a fost vizibilă pe fondul solicitărilor liderilor ucraineni pentru asistență militară extinsă, inclusiv pentru o zonă de interdicție aeriană și pentru avioane de luptă, pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Într-un turneu în Europa, săptămâna aceasta, Blinken a exclus un sprijin din partea SUA pentru o zonă de interdicție aeriană, deoarece, a spus el, ar putea însemna ca avioanele NATO să doboare avioane rusești, existând riscul să cufunde continentul într-un război mult mai mare. De asemenea, șeful NATO, Stoltenberg, a respins ideea. (…) Harris este considerată, pe scară largă, un potențial succesor al lui Biden în 2028 sau 2024, dacă cel mai bătrân președinte din istoria națiunii alege să nu candideze din nou. Dar ea a intrat în funcția de vicepreședinte cu puțină experiență în politica externă, mai ales în comparație cu Biden, care s-a lăudat cu relații îndelungate cu mulți lideri naționali. Suporterii lui Harris au fost încurajați de performanța sa de la München și speră că este o chestiune de timp până ce va renunța la imaginea de novice pe scena internațională. Până la sfârșitul acestei săptămâni, ea va fi călătorit în cinci țări, în tot atâtea luni: Franța, Honduras, Germania, Polonia și România.
10.10: Industria auto, producția de mobilă și metalurgia sunt cele mai afectate de criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina (ministrul Economiei, Florin Spătaru)
08:57 Armata ucraineană susține că Rusia ar putea implica în război și trupele din Transnistria.
Statul Major al Armatei ucrainene notează în buletinul de presă zilnic publicat miercuri pe contul oficial de Facebook că armata rusă ar putea implica în războiul din Ucraina și trupele staționate în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. Armata ucraineană arată că circa 800 de militari ruși din contingentul staționat în Transnistria ar putea fi implicați în războiul de pe teritoriul Ucrainei, potrivit postării citate. Statul Major ucrainean nu a adus nici o dovadă în sprijinul afirmației sale. Armata ucraineană mai arată că în Crimeea și în anumite zone din Donbass, aramta rusă efectuează mobilizări de rezerviști pentru a-i arunca în luptă.
08:55 FMI ar putea aproba miercuri o finanțare de urgență pentru Ucraina de 1,4 miliarde de dolari.
08:31 Poliția de Frontieră anunță că marți au intrat în țară 28.888 de ucraineni, cu 2,5% mai puțin faţă de ziua precedentă/ Peste 25.000 de refugiați au ieșit din România.
08:20 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, merge miercuri în Antalya pentru a se întâlni cu omologul său ucrainean, Dimitri Kuleba (Reuters).
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va călători miercuri în Turcia pentru a discuta cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, relatează Reuters, citată de The Guardian. Cei doi diplomați se vor întâlni în stațiunea Antalya, după ce autoritățile turce s-au oferit să medieze întâlnirea. Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, a anunțat luni că întâlnirea a fost mijlocită de președintele turc Recep Tayip Erdogan. Marți, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a confirmat planurile unei întâlniri cu omologul său rus Serghei Lavrov în Turcia în cursul acestei săptămâni. Dacă întâlnirea va avea loc, ar fi prima întrevedere la nivel înalt între cele două țări după ce Rusia a început invazia Ucrainei pe 24 februarie.
08:15 SUA au trimis rachete Patriot în Polonia pentru a contracara orice ameninţări la adresa aliaţilor din NATO, transmite CNN.
07:52 Un transport umanitar cu trei tone de ajutoare a plecat, miercuri, spre Cernăuţi. Detalii, aici.
07:40 VIDEO Zelenski: ”Lumea nu vorbeşte despre Rusia, nu crede în viitorul ei. Vorbeşte despre noi. E gata să ne ajute cu reconstrucţia după război. Pentru că va veni <după război>”.
07:20 Preţurile petrolului au crescut marţi cu peste 6%, după anunțul SUA și al Marii Britanii că vor interzice importurile din Rusia.
07:11 Starbucks, Coca Cola, PepsiCo și McDonald’s au cedat boicotului de pe rețelele de socializare și se retrag din Rusia acuzând războiul din Ucraina.
McDonald’s şi alte câteva multinaţionale americane, acuzate că nu au întrerupt încă legăturile cu Rusia, au cedat marţi presiunii publice şi şi-au suspendat operaţiunile în Rusia, transmite AFP. La fel ca PepsiCo şi Coca-Cola, gigantul fast-food-ului american a făcut în ultimele zile subiectul unui apel la boicot pe reţelele de socializare. Lanţul american McDonald’s a anunţat marţi decizia de a închide temporar cele 850 de restaurante ale sale din Rusia şi de a-şi suspenda toate operaţiunile în această ţară.
„Situaţia este extraordinar de dificilă pentru un brand global ca al nostru şi sunt numeroase aspecte de luat în considerare”, a declarat directorul general McDonald’s, Chris Kempczinski.
„În acelaşi timp, respectarea valorilor noastre înseamnă că nu putem ignora suferinţa umană inutilă care are loc în Ucraina”, a adăugat Kempczinski. Grupul are 62.000 de angajaţi în Rusia, pe care îi va plăti în continuare. Rusia reprezintă 9% din cifra de afaceri şi 3% din profitul operaţional al McDonald’s.În total, peste 280 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale.
Treizeci de multinaţionale rămân pe lista companiilor care continuă să fie operaţionale în Rusia.
Iniţiatorul inventarului, profesorul de management Jeffrey Sonnenfeld, a subliniat în repetate rânduri rolul pe care l-a avut în căderea apartheidului plecarea voluntară a 200 de mari grupuri din Africa de Sud în anii 1980.
În afară de McDonald’s, Estée Lauder, Fortinet şi Trimble se numără printre companiile care şi-au anunţat recent suspendarea operaţiunilor în Rusia. Și compania Coca-Cola a anunţat, marţi, că îşi suspendă operaţiunile în Rusia, o decizie similară fiind luată şi de cei de la Pepsi, relatează BBC.
„Inimile noastre sunt alături de oamenii care suferă efecte de neconceput ale acestor evenimente tragice din Ucraina”, se arată într-un comunicat al Coca-Cola.
Compania de băuturi carbogazoase s-a confruntat cu o presiune tot mai mare de a se retrage din Rusia, #BoycottCocaCola fiind în tendinţe pe Twitter în ultimele zile.
La câteva minute şi PepsiCo a anunţat că şi-a suspendat vânzările, inclusiv de 7up şi Mirinda. Dar va continua să vândă produse esenţiale zilnice, cum ar fi laptele pentru bebeluşi.
Hum! Brands, compania-mamă a KFC şi Pizza Hut, a anunţat luni seara suspendarea tuturor investiţiilor în Rusia şi s-a angajat să doneze unor operaţiuni umanitare toate profiturile obţinute din activităţile în această ţară.
Tot marţi, Starbucks a anunţat că toate cele 130 de cafenele din Rusia care îi poartă numele se vor închide şi că va înceta să îşi livreze produsele în această ţară, devenind cel mai recent grup important din Statele Unite care a tăiat legăturile cu Moscova după invazia rusă în Ucraina. Grupul kuweitian care deţine licenţa Starbucks în Rusia „a acceptat să suspende imediat operaţiunile din magazine şi va oferi sprijin celor aproape 2.000 de angajaţi care depind de Starbucks pentru a trăi”, a declarat directorul general al lanţului de cafenele, Kevin Johnson.
07:07 Japonia va trimite veste antiglonţ în Ucraina, un gest istoric al țării/ Constituția pacifistă de după Al Doilea Război Mondial interzice inclusiv trimiterea echipamentelor de apărare în zone de conflict.
07:00 Israelul intenţionează să primească temporar 25.000 de refugiați din Ucraina.
06:55 Banca centrală a Rusiei a anunţat o serie de măsuri pentru a ajuta fondurile de pensii și alte companii de pe piața financiară să facă față sancțiunilor.
Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi o serie de măsuri pentru a ajuta companiile de pe piaţa financiară, cum ar fi fondurile private de pensii şi companiile de administrare, să facă faţă ”situaţiei de criză” actuale, inclusiv relaxarea unor reglementări, transmite Reuters. Pieţele financiare ale Rusiei au probleme majore în urma sancţiunilor economice severe impuse de Occident din cauza invaziei sale în Ucraina. Banca centrală şi-a dublat dobânda cheie la 20% şi a oferit lichidităţi suplimentare băncilor, iar guvernul a implementat unele măsuri de sprijin, dar rubla a scăzut şi titlurile de valoare precum obligaţiunile s-au vândut puternic. Într-un comunicat publicat pe aplicaţia de mesagerie Telegram, banca centrală a anunţat că noile sale măsuri includ adaptarea cerinţelor de reglementare la noile condiţii economice, renunţarea la sancţiuni pentru unele încălcări ale reglementărilor, dacă acestea sunt legate de situaţia actuală a pieţei, şi extinderea termenelor de implementare pentru jucătorii de pe piaţă. Aceasta a adăugat că măsurile fac parte din eforturile de reducere a presiunii reglementărilor şi supravegherii. Banca centrală a restricţionat tranzacţiile pe bursă toată săptămâna trecută, înainte de sărbătorile legale de luni şi marţi. Marţi, bancaa anunţat că tranzacţionarea acţiunilor la Bursa din Moscova va rămâne în mare parte suspendată miercuri, dar piaţa valutară se va deschide la ora locală 10 a.m.
06:51 Voluntarii străini care vin să lupte în Ucraina vor primi la cerere cetăţenia ucraineană.
06:40 Președintele Israelului face o vizită istorică în Turcia care poate marca o schimbare în relațiile bilaterale, degradate în ultimele două decenii. Ambele state au atitudini moderate în războiul ruso-ucrainean.
06:28 O femeie care a condus o campanie „Iubesc Rusia” în SUA a fost acuzată că a acţionat ca agent neoficial al guvernului Rusiei, transmite Sky News.
O femeie care a condus o campanie „Iubesc Rusia” în SUA a fost acuzată că a acţionat ca agent neoficial al guvernului Rusiei, transmite Sky News. Elena Branson, care are atât cetăţenia americană, cât şi cea rusă, ar fi primit zeci de mii de dolari de la guvernul rus pentru a conduce Centrul rus din New York, pe care l-a fondat în 2012. Procurorii au descris organizaţia acesteia ca fiind un „centru de propagandă” care coordona activităţi precum o campanie „Iubesc Rusia” care promovează istoria şi cultura Rusiei şi care se adresează tinerilor americani. Ea este acuzată că a ţinut legătura directă cu un oficial de rang înalt rusec şi cu preşedintele Vladimir Putin, înainte de a fonda acest centru. Centrul rus din New York a făcut, de asemenea, lobby oficialilor hawaieni să nu schimbe numele unui fost fort rus de pe insula Kauai şi a organizat o excursie pentru oficialii hawaieni pentru a se întâlni cu omologii ruşi la Moscova, au declarat procurorii din New York.
06:12 Statele Unite au declarat marţi că se tem că forţele ruse ar putea prelua controlul asupra unor structuri de cercetare biologică din Ucraina şi că ar putea confisca materiale sensibile, transmite AFP.
06:00 Statele Unite, deşi continuă discuţiile cu Polonia, consideră că nu este viabilă propunerea Varşoviei de a trimite avioanele sale Mig-29 armatei americane pentru ca acestea să fie predate Ucrainei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, informează miercuri AFP.