Editorial

Efectul de sticlă: “Un pahar băut în urmă cu 20 de ani în SUA, iscă o adevărată furtună de beţie de putere în România”

Eu v-am mai spus că impostura este “structura de rezistenţă” a guvernărilor româneşti. Că numai persoane cu “bube la dosar” şi schelete prin dosare ajung să fie “agreaţi” în funcţii publice.

Avantajul enorm al imposturii este evident: cum se apucă vreun cărător de bube şi schelete prin dulapuri să aibă „idei” (să vrea mai mult decât i-a trasat şeful, sponsorul, partidul ca sarcini), cum este dat pe mâna adevăraţilor specialişti (cei cu dosarul), să-i arate unde îi este locul în societate.

Dar nu ar exista starea aceasta de impostură generalizată dacă societatea nu ar musti de ipocrizie. Căci clasa politică nu vine din afara societății, ci din interiorul acesteia. E impostoare şi ipocrită din simplul motiv că societatea este la fel de nașpa.

Groso-modo: de la cei care fac numirile în dregătorii pornesc majoritatea mizeriilor cotidiene. Cum v-am mai zis: principala sursă de corupție, incompetență, impostură și servilism sunt partidele politice, modul lor de alcătuire – de la promovarea interioară pe bază de servituți, nu pe competențe, până la banii care alimentează aceste partide (bani ne-transparenți, negri, fără control și de pe urma cărora beneficiază veșnicii și interpartinicii “băieți deșteptepți” aflați în permanent contract cu statul).

Dar toate acestea nu ar fi posibile fără complicitatea alegătorului român. Ce vedem transpus în politică, este chipul şi asemănarea majorităţii votanţilor.

Ipocrizia lor este ipocrizia noastră.

Știrea care relatează faptul că premierul României, Florin Cîțu, a făcut două zile de pușcărie în urmă cu 20 de ani, pe când era la studii doctorale în Statele Unite ale Americii, după ce a condus sub influența băuturilor alcoolile sau a drogurilor (că încă nu ne-am lămurit), face senzație şi în presa internațională.

Mai multe publicații din Spania, Franța sau Germania, dar și versiunile internaționale ale unor site-uri foarte mari au preluat știrea din România.

Sună fain “conducir borracho” în presa de gintă latină din Spania. Măcar am aflat şi eu de unde provine cuvântul “borală”…

În replică, premierul Florin Cîţu a postat, pe Facebook Story, frânturi din mai multe melodii şi patru imagini cu el în New York din anul 2016.

”Can’ t stop me now”, este mesajul transmis de premier.

Deranjat de scandal, președintele României Klaus Iohannis şi-a rupt din sejurul de la Cotroceni, cel câştigat în 2014 şi prelungit cu încă 5 ani în 2019, şi a avut o ieşire publică extrem de dură pe această temă: “Ja napot kivanok, Cîţule!”.

Vizibil atent şi preocupat, preşedintele s-a deplasat, într-o plimbare uşoară până la locul numit “La Girafă”, pentru a cere, imperios şi apăsat, demisia lui Victor Ponta şi trimiterea la puşcărie a lui Liviu Dragnea.

La scurtă vreme, ambasadele occidentale au semnat o scrisoare comună prin care au condamnat recentele dezvăluiri, manifestându-și profunda îngrijorare față de noul atac asupra unicului premier din lume sub a cărui înţeleaptă conducere economia şi-a revenit în “V” şi peste 1 la sută dintre români au salarii de peste 3000 de euro, sfidând rata inflaţiei de 5% şi creşterea preţurilor la gaze, carburanţi şi energie electrică cu 25%.

Toate acestea, în opinia vajnicilor ambasadori anti-corupţie, echivalează cu un atac asupra justiției și a statului de drept.

Chiar şi Comisia de la Veneţia recomandă ca ataşatul economic în România al Statelor Unite ale Americii să ne zică câte ceva de la obraz.

Alina Gorghiu, împreună cu Raluca Ţurcan au dat un ceai tematic cu păpuşile din copilărie în faţa blocului, pentru a-și manifesta susținerea față de Florinel Puştiul, copilul care era la 28 de ani Cîțu, atunci când s-a urcat la volanul maşinuţei cu pedale, fumat sau băut (că încă nu am lămurit aspectul).

Sică Mandolină a primit vestea demn şi s-a bucurat că poate nu va mai trebui să cânte la altă masă.

Total derutat, Rareș Bogdan și-a șters toate postările, neștiind care din ele mai e corectă.

Şi, gata!

 

PS: Râdem şi glumim, dar dacă într-o zi aflăm că informaţia asta nu a fost aruncată pe piaţă de „grupul Orban”, ci de „grupul de la Cluj” – care-şi pregăteşte, de ceva vreme, un al treilea candidat la şefia PNL?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *