Sex

Producerea orgasmului feminin

Placerea femeii, un fenomen care inca intriga si fascineaza, pare cu atat mai misterioasa, cu cat ea nu se manifesta la fel de evident ca si ejacularea barbatului. Femeiele pot ajunge la punctul culminant al placerii sexuale, adica la orgasm, prin stimularea celor doua zone ale corpului numite zone erogene primare, care sunt clitorisul si vaginul.

 

 

Spre deosebire de barbati, la care o singura zona a corpului, glandul penisului, le poate produce un orgasm, femeile poseda doua astfel de zone: clitorisul si vaginul. Aceste regiuni procura o placere diferita, o femeie putand avea orgasm – dupa atingerea unui prag suficient de excitatie – prin stimularea uneia sau a alteia, in cursul aceluiasi contact sexual sau nu.

 

 

Rolul clitorisului

Clitorisul este un mic organ erectil, bogat in terminatii nervoase, a carui parte vizibila situate deasupra partii anterioare a labiilor mici, in fata meatului urinar. Majoritatea femeilor marturisesc ca nu pot sa atinga orgasmul daca nu le-a fost excitat clitorisul in timpul preludiului sau in timpul coitului. Dar, intrucat acesta este un organ foarte sensibil, partenerul trebuie sa aiba grija sa-l dezmierde cu delicatete.

 

 

Totodata, ceea ce le diferentiaza in plus fata de barbati este faptul ca femeile nu ajung sistematic la orgasm in timpul coitului. Unele femei au foarte rar, sau chiar niciodata, orgasm vaginal.

 

 

Filmul placerii

Se stie bine ca preludiul are drept scop intensificarea dorintei ambilor parteneri. In general, femeia are mai multa nevoie de a fi stimulata: barbatul profita de acest preludiu pentru a excita zonele erogene ale partenerei sale. Vaginul se lubrifiaza, tesuturile se umfla, clitorisul se ridica, pulsul se accelereaza. In timpul actului sexual propriu-zis, care incepe in momentul penetrarii si se termina chiar inainte de orgasm, aceste fenomene se intensifica.

 

Atunci cand excitatia atinge punctual sau culminant, muschii vaginului si ai regiunii perineului se contracta: apare orgasmul. Mameloanele se ridica, corpul se acopera de transpiratie, ritmul cardiac si respiratia, deja rapide, se accelereaza si mai mult. De asemenea, se pot contracta toti muschii corpului, generand un intens sentiment de bine.

 

 

Aceste miscari musculare involuntare se produc la intervale de aproximativ o secunda. Numarul lor poate varia de la 5 la 15, iar intensitatea lor este diferita: simpla “gadilitura” sau veritabil “val seismic” de placere, greu de suportat.

 

 

Orgasm vaginal si clitoridian

Freud a fost primul care a facut distinctia intre orgasmul clitoridian (usor de atins, pe care-l asocia cu placerea fetitelor, deci a femeilor immature, in continuare foarte legate de copilaria lor) si orgasmul vaginal, profund, nobil, al femeii mature, deschisa ca o floare, legat de penetrare.

 

 

Dar fiecare femeie este unica si diferita! Unele marturisesc ca nu fac deosebirea intre orgasmul vaginal si cel clitoridian; altele afirma ca sunt total vaginale (sau clitoridiene); totusi, cele mai multe recunosc ca placerea lor este de fiecare data altfel, fara a incerca sa afle daca provine de la exercitarea directa a clitorisului lor sau de la penetrarea vaginala.

 

 

Punctul G al placerii, descoperit de medicul american Grafenberg, se pare ca este situat pe partea anterioara a vaginului, aproximativ la trei centimetri de orificiul vulvar. Prin urmare, el poate fi excitat manual sau in timpul coitului. Unii considera ca el ar fi echivalentul punctului P din prostata masculina si ca stimularea sa ar putea declansa o “ejaculare feminina” fara spermatozoizi. Existenta sau inexistenta punctului G nu a fost inca lamurita pe deplin.

 

 

Orgasmul vaginal

Vaginul poate produce mai multe tipuri de placere sexuala, care contribuie, toate, la orgasm: o placere de suprafata, produsa de stimularea peretelui vaginal si mai ales a zonei sale cele mai sensibile, numita punctul G; o placere data de distensia produsa de presiunea exercitata de penis asupra marginilor muschilor ridicatori anali si, in fine, o placere data de lovirea fundului vaginal de catre glandul penisului.

 

 

Orgasmul vaginal survine dupa un numar suficient de miscari de du-te-vino in timpul coitului. El poate dura pana la cateva minute si se traduce printr-o intensa senzatie de placere izvorata din organele genitale, care se intinde la tot pelvisul si la abdomenul inferior. Placerea orgasmului este resimtita sub forma de unde care corespund contractiilor ritmice ale vaginului, muschilor din pelvis, sfincterul anal si uterului. Femeile pot avea mai multe orgasme vaginale unul dupa altul, in cazurile de exaltare senzuala si emotionala extrema. Dupa orgasmul vaginal, revenirea la starea initiala a organelor genitale este de mai lunga durata decat la barbat (pana la 30 de minute).

 

 

Orgasmul clitoridian

Este rezultatul stimularii neintrerupte a clitorisului, timp de mai multe minute si poate constitui sau nu preludiul penetrarii. Stimularea clitorisului poate fi manuala, efectuata de partener sau de catre femeie (masturbare), sau bucala (cunnilingus). Ea duce la o placere resimtita in zona genitala, al carei punct culminant este un orgasm ce dureaza 5-10 secunde, si care se traduce printr-o serie de contractii ale muschilor ridicatori anali (care inconjoara portiunea inferioara a vaginului). Acest orgasm este urmat de o faza, numita refractara, in care orice stimulare ramane fara rasunet. Dar, la femeie, aceasta faza poate fi de foarte scurta durata: unele femei pot raspunde la stimularea clitorisului la cateva minute dupa primul orgasm clitoridian.

 

 

Orgasmul multiplu

Femeia, care nu are o perioada refractara, are avantajul ca poate sa traiasca mai multe orgasme, unul dupa altul, intr-un timp foarte scurt. Dar nu este ceva general valabil: acest fenomen variaza nu numai in functie de femei, ci si de partenerul sau, de gradul sau de excitare, de autocontrol si de apetitul sau sexual. Uneori, o femeie se va simti satisfacuta dupa ce va fi avut un singur orgasm. Alteori, va avea nevoie sa juiseze de mai multe ori.

 

 

In final, organele genitale isi recapata dimensiunea si culoarea obisnuite, ritmul pulsului si cel al respiratiei se domolesc.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *